Doi Andrei fac cât trei!** Interviu în oglindă cu doi dintre artizanii calificării la Olimpiadă

Naționala României revine în această după-amiază în țară, după ce a obținut calificarea la JO de la Londra în urma clasării pe locul 4 la turneul din Canada. Înainte de a pleca spre țară, pe ruta Edmonton-Vancouver-Amsterdam-București (în total 24 de ore), Andrei Bușilă, omul cu tricolorul în slip, și Andrei Iosep, jucătorul care ratase trei ediții ale JO, au răspuns întrebărilor adresate de ProSport.

Plecați peste puțin timp într-o călătorie de 24 de ore spre România. Mai aveți răbdare, cum va trece timpul?
ANDREI BUȘILĂ‚: Nu știu dacă o persoană cu o statură de peste 2 metri înălțime poate sta într-un spațiu de 30 de centimentri, nemișcat, timp de zece ore (n.r. călătoria de la Vancouver la Amsterdam). Dacă ar fi fost după mine, m-aș fi întors în România imediat după meciul cu Brazilia (n.r. decisivul care le-a adus calificarea, scor 19-8). Dar dacă tot m-ați făcut în ProSport „David Copperfield” pentru că am scos tricolorul din apă, spuneți-mi o magie care să mă facă să nu simt cele 24 de ore până în România…
ANDREI IOSEP: Sper să am noroc să prind un loc cât mai bun la culoar, pentru că dacă voi sta pe cel din mijloc, va fi un chin uriaș. La venirea spre Edmonton, am călătorit cu o aeronavă în care era foarte puțin spațiu.

Câte mesaje de felicitare ați primit și care v-a impresioanat cel mai mult?
BUȘILĂ‚: Peste 200 de persoane ne-au felicitat și cred că toate mesajele au fost trimise din suflet și nu pot evidenția doar unul singur.
IOSEP: Au fost foarte multe, am primit de la părinții mei, de la soția mea, care nici nu a mai putut închide un ochi după meciul nostru cu Brazilia. N-a putut să doarmă de fericire, dar niciunul dintre colegii mei nu a reușit să pună geană peste geană înaintea partidei decisive cu Brazilia. Spre exemplu Stoe (n.r. colegul de cameră, portarul Dragoș Stoenescu) s-a trezit de la ora 3 dimineața și n-a mai putut dormi. A fost o oboseală psihică, cel mai greu turneu al carierei, cu meciuri foarte tari în cele opt zile. De asta nici n-am făcut antrenamente la Edmonton. Făceam doar o recuperare cu înot lung după meciuri.

Ce v-ați spus în apă la finalul meciului decisiv, când ați scos tricolorul? Ce v-ați luat ca suvenir?
BUȘILĂ‚: Emoțiile erau prea mari și fiecare își spunea oful personal, ne-am felicitat, ne-am înjurat… Am rămas cu amintiri frumoase… Le port în inimă și în minte.
IOSEP: Am reluat salutul pe care-l facem mereu la început și la sfârșit și am trăit un sentiment care nu poate fi descris în cuvinte. Chiar mă gândeam că eu și Cosmin (n.r. Radu) eram la a patra încercare de calificare la o ediție a Jocurilor Olimpice. Am luat niște tricouri cu Edmonton și am încercat să vorbim cu organizatorii care ne-au acordat trofeul pentru locul 4, pentru a-i ruga să-l multiplice.

Ce sau cum credeți că va schimba performanța voastră ceva în polo, în sportul românesc sau în țară?
BUȘILĂ‚: Nu se va schimba nimic, vom apărea în mass-media timp de o săptămână, cât am apărut și după Europeanul de la Belgrad (n.r. în 2006 s-au clasat pe 4) și apoi vom fi iar trecuți la capitolul diverse. Probabil la aeroport vor veni și câțiva politicieni să facă niște poze cu noi, pentru că dă bine acum, în campania electorală, și gata! Ne auzim când ne întâlnim!
IOSEP: Aș vrea să cred că se va schimba ceva, dar nu cred. E bine că presa ne-a băgat în seamă mai mult și probabil se va face o paralelă cu noi în luna mai (n.r. 24-27 mai, Lyon), când fetele de la handbal vor evolua la preolimpicul din Franța (n.r. cu Muntenegru, Japonia și Franța – se califică primele două).

Ce preț a avut această calificare? Ați rămas cu semne, accidentări, ați făcut sacrificii pe care n-ați fi crezut vreodată că le-ați fi putut face…
BUȘILĂ‚: Să știi că nu am niciun semn și nimeni nu a rămas cu vreun semn de la vreun meci. Toți am fost sănătoși pe toată durata campionatului și a contat într-un turneu cu opt meciuri fără nicio zi de pauză.
IOSEP: Oricare ar fi fost prețul, a meritat și nu poți să te gândești că a fost un sacrificiu. Toată viața mi-am dorit să particip la această competiție și nici nu vreau să mă gândesc ce emoție mă va cuprinde când voi păși la Londra, pe stadionul care va găzdui ceremonia de deschidere.

Cum anticipați evoluția voastră la Londra?
BUȘILĂ‚: Până nu se va trage la sorți grupa e prematur de vorbit. Noi așteptăm bineînțeles tragerea la sorți care ne va fi favorabilă. Până atunci, voi avea o săptămână de vacanță în care vreau să mă plimb, să nu mă mai trezească Nea Mitică în fiecare dimineață (n.r. maseurul naționalei Dumitru Paizan).
IOSEP: E prea devreme să ne gândim cum va fi acolo pentru că trebuie puțin să ne liniștim, să savurăm acest succes. Bine, e mult spus, pentru că mulți dintre noi intrăm direct în meciurile echipei de club. Așteptăm până în mai, după tragerea la sorți și mai vedem.

16 ani au trecut de la ultima participare a naționalei de polo la o ediție a Jocurilor Olimpice, la ediția din 1996 tricolorii s-au clasat pe locul 11

6 mai este ziua în care România își va afla adversarele din grupă la Londra 2012

29 iulie este data la care va debuta competiția masculină de polo la JO de la Londra 2012