Goanță, SOLDAT UNIVERSAL!** Amănunte neștiute despre lupta în apă
Dimitri Goanță, fundașul de fier al naționalei, dezvăluie amănunte neștiute despre lupta în apă.
Naționala de polo face Sărbătorile de iarnă cu gândul la Campionatul European de la Eindhoven (16-29 ianuarie), platformă care ar putea‑o menține la suprafața apei ce curge spre JO din Londra. Cu 24 de zile înaintea debutului turneului, ProSport vi-l prezintă pe gigantul Dimitri Goanță (24 de ani, 2,02m, 113 kg), unul dintre cei patru fundași de fier ai reprezentativei ungurului Istvan Kovacs. „Dolph Lundgren” din polo evoluează la Dinamo și are o statură de luptător în trupele anti-tero.
Dar lăsăm mai pe final atitudinea și strategiile de „auto-apărare” din polo și facem o incursiune pe la începutul anilor 90, atunci când actualul dinamovist înghițea bidoane de apă. Povestește chiar el. „La tenis trebuia să ai bani, la fotbal… relații și cum eu n-aveam nimic… am plonjat în bazin. La înot, la Dinamo! Mamei, Veronica, i-a plăcut acest sport și, îndrumat de ea, am ajuns pe la 8 ani la bazin. Doar că după o perioadă, a început să mi se pară plictisitor să tot parcurg lungimi și lățimi de piscină și la primul contact cu mingea, mi-am zis: «Asta trebuie să fac eu, polo!»”.
Cu fizic diferit față de ceilalți copii, puștiul din Cartierul Giurgiului părea pe la 10 ani un uriaș rătăcit printre minusculele căști alb-roșii, iar unul dintre primii săi antrenori, Florin Dumitrache, povestește cu aerul unui om a cărui muncă a fost eficientă: „Mă bucur că a ajuns om de bază în naționala mare, iar statura sa impresionantă l-a ajutat mult. Când era mic, din slipul lui puteam să facem slipi pentru încă trei colegi de-ai săi de echipă”, stârnește vârtejul povestirii fostul tehnician.
La 15 ani era în echipa de seniori
„Abia pe la 13-14 ani am început să cresc precum eroii din basme, dar drumul spre primul 7 a fost anevoios la juniori. Îmi amintesc acum că, la un meci pe Tineretului, l-am pe chemat pe taică-meu (n.r.-Petre). Doar că am lustruit banca de rezerve! La final, cu un aer de îndoială, mi-a zis un lucru care m-a ambiționat enorm ulterior: „Măi, băiatule, decât să mă chemi aici, eu să stau în tribună și tu pe bancă, mai bine te-ai lăsa de sportul ăsta. Îmi venea să mușc din minge de ciudă, să rup poarta, dar vorbele lui m-au înrăit și poate că atunci am conștientizat că trebuie să-mi croiesc un drum în viață prin polo”.
Odată petrecut acest episod, Dimitri a început să înoate doar pe creasta valului și la 15 ani făcea parte din echipa de seniori de la Dinamo. Promovat de Liviu Răducanu, Dimi gusta din aceeași apă cu regretatul Ramses Juravle sau cu Robert Fiereșteanu, iar în scurt timp fostul selecționer, Vlad Hagiu, trimitea în „Ștefan cel Mare” ancora ce-l trăgea spre lotul lărgit al naționalei. Iar statura sa impresiona întregul continent.
„Pot să ating și fundul bazinului cu picioarele, dar aș fi dezavantajat în lupta cu adversarul pentru că aș pierde un tempo. Oricum, trebuie să procesezi extrem de repede în contactul cu adversarul pentru că poloul e un sport complex. Dacă stai cu abdomenul relaxat, atunci vei simți groaznic croșeele în ficat. Sunt foarte dureroase și unii te lovesc să te scoată din bazin. Unii răspund imediat când îi lovești, alții sunt mai fricoși, Dacă lași pe cineva să te lovească și nu răspunzi, atunci ești perceput drept un tip fricos. De multe, ori loviturile de urmărire au ca țintă testiculele. Cuvântul care ar caracteriza cel mai bine viața unui poloist într-un meci ar fi soldat!”, explică Goanță.
În Olanda, selecționerul Istvan Kovacs va beneficia de o armată de 13 soldați neînfricați.
MECIURILE TRICOLORILOR LA CE 2012
16 ianuarie România – Croația
17 ianuarie România – Spania
19 ianuarie România – Muntenegru
21 ianuarie România – Serbia
23 ianuarie România – Germania
212 centimetri e alonja brațelor lui Dimitri Goanță