Răfuială în micul Tokyo

De trei luni, de când a cucerit titlul european la Viena, Alina
Dumitru (cat. 48 kg) este de neînvins. Seria victoriilor
consecutive, începută în capitala Austriei și continuată la Grand
Prix-ul de la Tunis, a fost rotunjită la 12, în weekend, la Cupa
Mondială de la București.

„Sper să mențin această serie bună până după Mondiale. Mă
bucur că am trecut peste hopul de bronz din primele trei competiții
ale anului și că revin repede”, spune campioana olimpică.
Finala de poveste de la Sala Polivalentă i-a adus-o ca adversară pe
Carmen Bogdan, „o parte din familie”, cum îi place Alinei să-și
descrie prietena.

„La început am vorbit să ajungem amândouă în finală, să luăm
primele locuri. Am pornit de acasă cu un plan și ne-am ținut de
el”, continuă Alina.

Un obiectiv de podium care însă ține cont și de sentimente.
„E greu, pentru că ne știm perfect și nu pot să fiu rea pe
tatami cu Carmen”, dezvăluie ea.

Alina mărturisește că i-ar plăcea ca această finală să se mai
desfășoare o dată, în septembrie, la CM de la Tokyo: „Visul
meu e să cuceresc titlul mondial, singurul care îmi lipsește, dar
un alt vis este acela de a face o finală românească în Japonia. Să
lupt cu Carmen acolo, cu o asemenea miză, ar fi cu adevărat cel mai
frumos lucru”. Cele două își netezesc acum visurile de
podium într-un stagiu de pregătire la Izvorani.

„Nu poți găsi acea răutate când lupți cu cineva din țara
ta, mai ales dacă e și prietenie la mijloc” – Alina
Dumitru, campioană olimpică