Cinci minusuri și cinci plusuri pentru rugby-ul românesc calificat la Cupa Mondială din 2027! Am identificat problemele „stejarilor”, nu avem însă soluții rapide. SPECIAL

România și-a asigurat a zecea sa participare la Cupa Mondială de rugby, ratând o singură ediție (2019), când a fost exclusă pentru utilizarea unui jucător ineligibil în calificări.

Totul a fost posibil grație celor două victorii, cu Germania (48-10) și cu Belgia (31-14). Eșecul cu Portugalia (6-34) n-a contat decât pentru fazele finale ale competiției ambele reprezentative fiind calificate deja.

Ne-am calificat la Cupa Mondială din 2027, dar întâmpinăm probleme serioase în rugby

Reprezentativa României va întâlni echipa Georgiei în semifinalele Rugby Europe Championship 2025, pe 1 martie, în deplasare, după ce „Lelos” au surclasat Spania cu 62-32.

Cealaltă semifinală a competiției va opune Portugalia și Spania, tot pe 1 martie.

Dincolo de calificarea în sine, rugby-ul românesc nu a făcut un pas înainte. Dimpotrivă. Se confruntă cu niște probleme grave, a căror soluții nu au fost încă rezolvate. Deși sunt identificate.

• Ce este rău?

1. Lipsa de tineri jucători care să alimenteze echipele naționale. Rugby-ul se confruntă cu o criză de sportivi, iar motivele sunt multiple: părinții nu-și mai dau copiii la acest sport considerându-l periculos, dezinteresul statului e evident, deposedarea federației de arena Arcul de Triumf care aparținea FRR, desființarea claselor de rugby în licee și lista poate continua.

2. N-am mai reușit să învingem echipele cu care ne batem la primele 4 locuri din REC, Spania fiind excepția în 2024. Portugalia ne-a învins în fiecare din ultimii doi ani pe teren propriu (București și Botoșani), iar Georgia pare a nu avea adversar în această competiție. Meciurile cu Spania sunt mai echilibrate, dar ei au marele avantaj de a avea un „izvor” nesecat de rugbiști, având un campionat intern net superior celui din care provin cei mai mulți „stejari”.

3. Calificarea la Cupa Mondială, mult mai facilă ca în precedentele ediții: doar două victorii cu Germania și cu Belgia ne-a asigurat prezența la turneu final! Motivul este simplu, s-a trecut de la formatul de 20 de echipe la 24, implicit mai multe locuri pentru Europa. Spre exemplu, în 2011: am jucat 10 meciuri în preliminarii (partide în 2009 și 2010) plus alte 5 meciuri de baraj (2 cu Ucraina, unul cu Tunisia și alte 2 cu Uruguay).

Un sport neatrăgător pentru Primării și Consilii Județene. Motivul: resurse financiare sporite

4. Primăriile și Consiliile Județene nu se înghesuie să investescă în rugby, ci preferă alte secții. Acest sport e cea mai numeroasă disciplină de echipă. Un lot de handbal are 18 jucătoare, unul de volei maximum 14, unul de baschet 12, polo maximum 12. La rugby e nevoie de minimum 28 de jucători, iar staff-ul extrem de mare. Așadar, cheltuielile sunt mari și se preferă un sport în care să se investească mai puține resurse.

5. Campionatul intern cu prea puține echipe competitive și prea puține meciuri. Fostul selecționer Andy Robinson susținea că rugbistul român are nevoie de mult mai multe partide în care să crească valoric. Ori ele nu există la echipa de club. Lipsit de terenuri / stadioane, fără bugete extraordinare, rugby-ul românesc ocupă ultimul loc, după numărul de sportivi legitimați, printre națiunile reprezentate în Campionatul European, scrie Rugby.ro!

• Ce ar putea să fie bine?

1. Vom avea Nations Cup din 2026, după formatul Ligii Națiunilor la fotbal. Meciurile-test vor fi înlocuite de partide oficiale. Vom avea meciuri cu grupări din eșalonul secund al rugby-ului mondial (locurile 13-24 din clasamentul World Rugby), ceea ce va duce la o experiență mai mare acumulată în meciuri bune.

13. (13) Japonia 72,95 puncte
14. (14) Samoa 72,68 puncte
15. (16) Portugalia 70,04 puncte
16. (15) SUA 70,02 puncte
17. (17) Uruguay 67,06 puncte
18. (18) Spania 65,60 puncte
19. (19) Tonga 65,46 puncte
20. (20) România 62,76 puncte
21. (21) Chile 61,72 puncte
22. (22) Hong Kong China 59,49 puncte
23. (23) Canada 59,18 puncte
24. (24) Țările de Jos 59,16 puncte

2. Selecționerul David Gerard a imprimat o anumită filozofie „stejarilor”. Arătăm bine pe anumite faze ale partidelor și mulți specialiști cred că suntem pe drumul cel bun, adică în creștere.

3. Calificarea la Cupa Mondială e un lucru benefic, de apreciat, obiectiv îndeplinit, iar scopul staff-ului tehnic ar trebui să fie să nu mai ajungem la acele scoruri imense din Franța când am pierdut categoric 3 din cele 4 partide: am marcat doar împotriva Irlandei în cele trei meciuri disputate, scor 8-82. Naționala a pierdut la 0 împotriva selecționatei din Africa de Sud, scor 0-76, și cu Scoția, 0-84.

Belgia ori Germania ar putea ajunge la Cupa Mondială! E bine pentru rugby?

4. Vor fi echipe și mai slabe la Cupa Mondială din 2027. Dacă Namibia a fost cea mai slabă la precedentul turneu final, mărirea formatului duce la o „prăpastie” și mai mare cu echipe modeste prezente la start.

Echipa de pe locul 5 din Europa (probabil Belgia, Țările de Jos ori Germania), adică aceea care va câștiga turneul locurilor 5-8 va participa la un turneu de recalificare, se va afla printre granzi la marele rendez-vous din Australia..

5. Un sfert din lotul nostru provine din Franța, există o experiență care poate fi fructificată. Lotul este schimbat semnificativ față de 2024 și se încearcă o nouă strategie. Staff-ul tehnic a convocat 36 de jucători la startul acestei întreceri, în debutul lui ianuarie 2025, dintre care 9 evoluează la cluburile din Franța.

Cei mai mulți rugbyști provin de la SCM USV Timișoara (11), CS Dinamo (6), CSM Știința Baia Mare (5), CSA Steaua (3) și CS Rapid (2).