Marius Tincu (44 de ani), fostul căpitan al primei reprezentative a României, a explicat cauzele prestației neconvingătoare a „stejăreilor” la turneul final Under 18 din Georgia. Lipsa de experiență la un asemenea nivel, dar mai ales investiția financiară a fiecărei țări a făcut diferența.
Directorul tehnic al lotului, care se afla ieri în Franța unde este antrenor la grămadă pentru fosta echipă Perpignan, a discutat cu Prosport, pentru a detalia ce s-a întâmplat la acest Campionat European.
România a pierdut, la acest turneu final, cu Spania, 0-102, cu Germania 17-27 și cu Cehia, 8-10.
Rezultatele sunt slabe, dar tot ce s-a înmtâmplat înainte de turneu justifică oarecum o parte din „performanțe”. Marius Tincu le-a explicat în detaliu, cel mai deranjat fiind de atitiudinea guvernanților care au tăiat banii pentru copii și juniori la mai multe sporturi.
Prosport: Ce s-a întâmplat la acest turneu final U18, unde am piedut toate meciurile?
Marius Tincu: Lumea trebuie să înțeleagă că această selecționată este una de dezvoltare a sportivilor. N-au avut niciun meci la asemenea nivel înainte, noi trebuie să-i pregătim pentru naționalele de seniori.
Noi avem probleme cu baza de selecție, nu neapărat cu talentele. În acest lot sunt 5-6 jucători care vor face performanță dacă vor fi antrenați cum trebuie. Rezultatele n-au fost bune, însă nu trebuie analizat doar acel 102-0 luat cu Spania.
N-avem infreastructură, n-avem materiale, nu avem echipamente, cu alte cuvine nu avem bani. Sunt 7 echipe naționale, la copii și juniori s-au tăiat 70 la sută din banii noștri dup nebunia cu Covid.
Păi să le luăm pe rând…
Înainte să înceapă acest turneu am făcut doar 8 antrenamente colective, printre vizite mecicale, ședințe foto și alte lucruri.
Adică o săptămână de pregătire. Ca să vă dau un exemplu în 2019 înaintea aceluiași turneu s-au făcut 10 cantonamente de 10 zile, plus câteva meciuri-test.
Atunci, în 2019, am pierdut trei meciuri, am ieșit pe locul 8 și nu am retrogradat că naționala Cehiei n-a mai avut bani și au retrogradat ei
Acum vom merge la baraj, probabil cu Polonia, nu se știe încă.
E diferența așa de mare între Spania și România?
Nu este, dar cei care nu știu cum se desfășoară un meci de rugby trebuie să înțeleagă un lucru: ăsta e un sport de luptă! Noi am lăsat brațele jos și am pierdut categoric. Înveți și din astfel de umilințe. Am stat în hotel cu belgienii, care au pierdut 0-86 cu Georgia. E același lucru! Diferența s-a făcut la baza de selecție.
Spania are 30 de echipe de Under 18, plus o grămadă de rugbiști din Franța, știți că ei au emigrat și sunt acum mulți copii. Știți câte echipe avem noi?
6-7, acum doi ani a fost covidul, nu s-a jucat doi ani, la 2005 s-au desființat două dintre ele. Deci noi avem 150 de jucători, ei se duc spre mie. Însă e diferență și de condiții.
Generația 2004 sunt copiii care au suferit cel mai mult din cauza pandemiei de covid, cu activitate sportivă suspendată, la fel și competițiile. Anul trecut nu au fost multe echipe înscrise în campionat, astfel că acestei generații îi lipsesc meciurile, competiția
Cred că baza de selecție în România e cam pe terminate. Atenție: eu nu spun toate astea să mă scuz! Eu sunt vinovatul principal! Îmi asum, dar lumea trebuie să cunoască faptul că noi ne-am dus cum ne-am dus acolo, nu ne-am lăfăit…
Nu înțeleg de ce lumea ne împușcă! Nu am avut bani, de aceea trebuie să le mulțumesc unor oameni care ne-au ajutat: Bogdan Celea, Ion Schiau și Ovidiu Fer.
N-ați avut preparator fizic, fără kinetoterapeut… E adevărat că s-a luat în calcul să nu vă prezentați la acest turneu?
Da, așa este! Am fost întrebat de cei din Federație dacă suntem în stare să fim o echipă competitivă, dacă nu să nu prezentăm… Mi-am asumat asta pentru copii. Pentru ei e o experiență foarte bună, e un ciclu de formare, nu poți deveni un rugbyist bun dacă nu treci prin toate etapele la acest nivel de vârstă.
Și nu regret decizia. Dacă am avea condiții bune de pregătire, bani pentru performanță, nu cred că ne putem bate cu primele 3, dar cu celelalte jucăm de la egal la egal. Așa cum am fost noi, cu Germania și Cehia am jucat și am dat-o parte în parte.
Cu puțin noroc, puteam reuși mai mult. Acești copii nu jucaseră la un asemenea nivel, iar primul meci a fost unul șoc pentru ei. Cu Spania. Acum nu mai contează. Dar nu trebuie să fim împușcați, ci ajutați!
Rămâneți la lotul național după tot ce s-a întâmplat?
Mai am un contract un an. Stau în Franța, dar vreau să ajut pentru că acești copii au nevoie de antrenori, de mentori… Cei care ne-au format pe noi au murit, au îmbătrăinit, nu mai are cine. Dacă plec s-a rezolvat ceva?
Ce mă deranjează pe mine cel mai tare e faptul că guvernanții nu înțeleg că acești bani băgați în acești copii reprezintă viitorul de mâine, dacă nu facem asta nu vom avea sportivi competitivi.
Sursă foto: Rugby Romania
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER