Napoleonii dintre buturi!** Meciul superlativelor

Noua Zeelandă și Franța își vor disputa duminică, ora 11:00 (în direct pe Digi Sport), la Auckland, titlul de cea mai bună echipă din lumea Ovalului. Cu „All Blacks” neînvinși la această ediție și cu „cocoșii” bătuți de două ori în grupe, finala Cupei Mondiale de rugby pare un raport inegal de forțe, cu o câștigătoare sigură: Noua Zeelandă. Pronosticurile pot fi însă incerte atunci când ai în față o echipă suficient de „nebună” să încerce imposibilul: Franța.

Noua Zeelandă este fără îndoială cea mai bună echipă de rugby din lume. Un adevăr creionat de dominarea categorică în Emisfera Sudică, unde a câștigat de 10 ori Turneul celor 3 Națiuni, și de supremația desăvârșită în turneele europene, unde câștigă în fața tuturor echipelor din Nord. Întotdeauna favoriți la titlul mondial, „All Blacks” au reușit să ajungă doar de trei ori în finală, de două ori fiind opriți din drum chiar de adversarii de duminică. Franța este însă o echipă a paradoxurilor, care în toate întâlnirile cu Noua Zeelandă a avut statutul de outsider. O echipă ce nu reușește să lege două evoluții constante, care parcă niciodată nu face același joc și care posedă o armă, care s-a dovedit, de multe ori, mortală pentru adversari: „flerul”, acel moment de inspirație prin care o acțiune ce pare pierdută se transformă într‑una câștigătoare.

Meciul superlativelor

Deși s-au întâlnit doar de cinci ori la Cupa Mondială (de patru ori în fazele eliminatorii și o dată în grupe), Noua Zeelandă și Franța au oferit cel mai frumos meci din istoria competiției: semifinala din 1999, de pe „Twickenham”. Niciodată șansele „cocoșilor” în fața „All Blacks” nu au fost mai mici ca la Cupa Mondială din 1999. Cu Jonah Lomu marcând eseu după eseu și trecând la pas de apărarea adversă, Noua Zeelandă avea practic titlul mondial în mână. Semifinala cu Franța nu părea decât încălzirea pentru ultimul act, cu Australia. Iar pe teren și pe tabelă, situația arăta același lucru: după 47 de minute, „All Blacks” conduceau cu 24-10. Meciul era însă departe de a fi jucat. „Les Bleus” au revenit incredibil și au marcat 33 de puncte, față de cele șapte puncte reușite de neo-zeelandezi.

Din rezervă, omul meciului

Din postura de victimă sigură, Franța producea cea mai mare surpriză, fiind în același timp protagonista celei mai mari reveniri din istoria rugby-ului. Nici forța lui Lomu, nici incursiunile lui Tana Umaga nu au reușit să străpungă defensiva perfectă a „cocoșilor”. Paradoxal, omul meciului, francezul Christophe Lamaison, prinsese echipa în ultimul moment, după ce coechipierul său, Thomas Castaignede, a declarat forfait din cauza unei accidentări. Uvertura a avut un debut perfect, marcând primul eseu al întâlnirii, dar reușind și un joc extraordinar cu piciorul, el având, printre altele, și un procentaj de 100% la transformări. Lamaison reușea 28 de puncte și își câștiga locul în istoria rugby-ului francez.
O istorie care va întoarce încă o filă, duminică. Noua Zeelandă și Franța vor fi iar adversare, pentru a șasea oară la Cupa Mondială. Va fi un rezultat surpriză sau unul așteptat de milioane de fani „All Blacks”, care de 24 de ani visează la cel de-al doilea titlu mondial. Noua Zeelandă pare imposibil de oprit. Franța însă va face imposibilul să reușească asta!

20 iunie 1987, „Eden Park”, Auckland
Finala: Noua Zeelandă – Franța 29-9
31 octombrie 1999, „Twickenham”, Anglia
semifinală: Franța – Noua Zeelandă 43-31
20 noiembrie 2003. „Telstra Stadium”, Sydney
Finala mică: Noua Zeelandă – Franța 40-13
6 octombrie 2007, „Millennium Stadium”, Cardiff
Sferturi: Franța – Noua Zeelandă 20-18
24 septembrie 2011, „Eden Park”, Auckland
Grupa: Noua Zeelandă – Franța 37-17