VIDEO | De ce nu trebuie să așteptăm ca România să repete „minunile” Japoniei și să învingă azi Franța la Cupa Mondială de rugby. „Niponii au băgat în națională, în ultimii doi ani, 140 de milioane de euro. Bugetul nostru e de 4 milioane”

Naționala României e nevoită să suporte o presiune suplimentară astă-seară (ora 22:00, în direct la DigiSport și liveblog pe www.prosport.ro), în meciul cu Franța – debutul tricolorilor la Cupa Mondială de rugby -, după ce sâmbăta trecută Japonia a produs cea mai mare surpriză din istoria sporturilor pe echipă prin victoria obținută asupra Africii de Sud. Dincolo de raționamentul facil – au putut japonezii, deci am putea și noi – există însă detalii care arată că lucrurile nu sunt deloc atât de simple. Pentru a învinge Africa de Sud, asiaticii au investit numai în ultimul sezon bugetul rugby-ului românesc pe 16 ani!

Fantasticul rezultat al niponilor, 34-32 cu sud-africanii în Grupa B a Cupei Mondiale care se dispută în Anglia, a generat la nivel mondial o sumedenie de comentarii și analize pe tema faptului că valorile se nivelează și în rugby, iar micile echipe pot da lovitura împotriva giganților. La momentul partidei Africa de Sud-Japonia de sâmbătă, naționala „Springboks” ocupa locul 3 în clasamentul mondial (unul mult mai riguros și mai aproape de realitate decât cel similar întocmit de FIFA în fotbal), în timp ce Japonia era pe locul 13. Sud-africanii sunt câștigătorii a două dintre cele opt ediții ale Mondialelor disputate până acum, în timp ce niponii aveau în palmares o singură victorie în cele 24 de partide disputate de ei la turneele finale: cu Zimbabwe, în 1991.

De ce am pretinde că putem bate Franța

Cum, în rugby, nu s-a întâmplat, practic, niciodată în istorie ca o echipă atât de mică să dea lovitura împotriva unei forțe de prim-plan a lumii, șocul victoriei obținute de Japonia în ultima secundă a prelungirilor a deschis o Cutie a Pandorei. Inclusiv în România, opinia publică – în special cei care au doar legături sporadice cu rugby-ul – a început să exercite o anumită presiune pe motiv că „iată, se poate” ca echipele mici să răstoarne calculele hârtiei și, deci, ar trebui ca „stejarii” să se gândească la o victorie cu „cocoșii galici”.

S-au mai găsit argumente pentru a întreține aprinsă speranța într-o lovitură epocală pe care echipa noastră ar putea s-o dea astă-seară: România e pe locul 17 în clasamentul mondial, iar Franța – pe 7, deci cam aceeași diferență care exista și între Africa de Sud și Japonia. Avem și noi jucători naturalizați din Noua Zeelandă, Tonga și Africa de Sud, după cum Japonia a folosit sâmbătă cinci neozeelandezi, un jucător născut în Africa de Sud și un altul în Tonga. În plus, România se laudă cu rezultate ceva mai bune la turneele Mondialelor: 21-20 cu Zimbabwe în 1987, 17-15 cu Insulele Fiji în 1991, 27-25 cu SUA în 1999, 37-7 cu Namibia în 2003 și 14-10 cu Portugalia în 2007. Așadar, șase victorii, câte una de ediție, mai puțin la Mondialele din 1995, din Africa de Sud, și la ultimul turneu, din 2011,  în Noua Zeelandă.
La toate aceste argumente respectabile, la prima vedere, se adaugă și acela că tricolorii au în lot câțiva jucători care evoluează chiar la echipe din Franța.

Cine sunt neozeelandezii Japoniei și cine sunt străinii din lotul României

Situația nu e însă atât de simplă. În acest moment, Japonia depășește România la toate capitolele. Japonezii au 122.000 de jucători legitimați, în timp ce noi avem 7.600. În ultimul meci test, disputat în urmă cu numai 10 luni, pe 15 noiembrie 2014, niponii ne-au bătut chiar la București, destul de clar, cu 18-13. Japonia a investit masiv în principal în naturalizarea unor jucători de top chiar din țara campioană mondială, Noua Zeelandă. Unul dintre ei, Craig Wing, a fost vedetă a campionatului din Australia (o altă forță mondială), iar altul, Michael Leitch – liderul echipei Waikato Chiefs, din Noua Zeelandă. Lotul e completat cu un japonez născut în Africa de Sud, Kotaro Matsushima, și care joacă în campionatul foarte puternic al acestei țări. Însuși eseul victoriei cu sud-africanii, din al patrulea minut de prelungiri al meciului, a fost marcat de un neozeelandez naturalizat, Karne Hesketh.

Neozeelandezul Karne Hesketh a marcat pentru Japonia eseul decisiv în ultima secundă a partidei de pomină câștigate sâmbătă
de niponi la Mondiale cu Africa de Sud. FOTO: www.rugbyworldcup.com

Sud-africanul României, Van Heerden, a venit în 2012 de la echipa Griffons, unde juca sporadic.

Michael Wiringi, neozeelandezul din lotul tricolorilor, juca la nivel de amatory înainte să sosească în România. Mijlocașul la deschidere mărturisește, de altfel, deschis că tocmai ocazia de a prinde un contract de profesionist l-a adus în țara noastră, statut la care nici măcar nu îndrăznea să viseze în Noua Zeelandă.

Paula Fakavainga Kinikinilau, jucătorul din Tonga naturalizat și luat în lotul României la Mondiale, a mai evoluat în carieră, înainte de a ajunge în țara noastră, în Singapore, Hong Kong și Noua Zeelandă.

În lotul nostru se mai află și un georgian naturalizat, Otar Thurașvili, care s-a consacrat, de asemenea, după ce a venit în România, în 2010. Acum joacă la US Colomiers, echipă din liga secundă în Franța.

Francezii ne-au învins sever de fiecare dată când ne-au prins la Cupa Mondială, chiar și în momente mult mai favorabile pentru rugby-ul românesc. În 1987 a fost 55-12 iar în 1991 a fost 30-3. Ultimul meci în care am mai jucat cu prima echipă a Franței a fost în 2006, când România a pierdut cu 62-14. Din acel moment, acceptând evidența că diferența de valoare devenise mult prea mare, s-a hotărât ca partidele regulate între cele două naționale să fie sistate.

Aceasta fiind situația, probabil că și așteptările suporterilor de la noi din țară ar trebui redimensionate înaintea partidei de astă-seară, cu Franța.

„Sunt conștient că nu putem bate Franța la ora actuală”

Haralambie „Harry” Dumitraș, președintele Federației Române de Rugby și căpitanul echipei tricolore care a obținut, în 1990, ultima victorie împotriva Franței – și singura din istorie pe terenul acesteia, 12-6 pe 24 mai 1990, la Auch -, a explicat, într-o intervenție în emisiunea „ProSport Live”, că Japonia a investit în ultimii doi ani 140 de milioane de euro, bugetul României pe 30 de ani.

„Ne dorim mai mult decât oricând în ultimii 25 de ani să câștigăm cu Franța. S-a muncit foarte mult, s-au făcut multe sacrificii. Se spune că rugby-ul românesc e pe moarte. Nu e pe moarte, rugby-ul românesc trăiește, dar trăiește foarte greu. Azi mi-aș dori să facem un meci foarte bun pentru că sunt conștient că nu putem să batem Franța la ora actuală. Dacă o să reușim, va fi o chestie extraordinară. Asta e realitatea azi. Vom juca cu inima și atunci vom reuși să facem ceva extraordinar, ca în urmă cu mulți ani”, a declarat Dumitraș în emisiunea ProSport Live.

El a chemat la rațiune și realism, chiar dacă opinia publică așteaptă o nouă minune la Mondialul de rugby, de data aceasta produsă de România. „Diferența între noi și Franța e un pic mai mare, într-adevăr, decât între Japonia și Africa de Sud, dar vreau să înțelegeți că în ultimii doi ani japonezii au investit 140 de milioane de euro în echipa națională. Noi am investit patru milioane și ceva cu încă patru milioane. Deci nouă milioane. Aici e diferența. Ei sunt în pregătire de 6 luni, au renunțat și la campionat. Dar nu ne uităm la alții. Noi, așa cum e tradiția noastră, am strâns rândurile acum, băieții fac toate eforturile. Trebuie să fim la înălțimea așteptărilor, să facem un meci de oameni adevărați, cu multă dăruire, cu suflet și dragoste”, a explicat fostul mare sportiv.