Se apropie finala Sport Club – Steaua! SzÅ‘cs Szabolcs: Omul care aduce golul

SzÅ‘cs Szabolcs (în albastru) a „îngropat”
Steaua în ultima finală dintre cele două echipe, în sezonul
2006-2007, atacantul Sport Club-ului marcând două goluri pentru a
aduce titlul la Ciuc.

Eternul derby al hocheiului românesc, dintre Steaua Rangers și
Sport Club va bifa o nouă etapă în finala Ligii Naționale a
sezonului 2009-2010. Astfel, după aproape trei ani, cele două
rivale se află iarăși față în față, în lupă pentru titlul național.
Prima întâlnire din cele șapte programate are loc mâine, la
Miercurea Ciuc, de la ora 17:30.

Un duel de tradiție care este scris dincolo de statistica seacă a
scorurilor și contabilizarea numărului de titluri, și de jucătorii
care prin performanțele lor se identifică cu istoria recentă a
echipei din care fac parte. Printre aceștia se află și SzÅ‘cs
Szabolcs, atacantul campioanei naționale en-titre, Sport Club.
Szőcske, cum este poreclit de colegi este un abonat continuu la
lista marcatorilor în meciurile cu miză de titlul sau de Cupă ale
formației din Ciuc. „Nu este vorba că îmi propun să marchez
un număr de goluri. Dacă ești acolo unde trebuie, în momentul în
care trebuie, nu trebuie să ratezi nicio șansă”, explică
el.

Prima finală, emoții
cu Steaua
Povestea de succes a jucătorului care de 14 ani îmbracă tricoul
Sport Club-ului începe în urmă cu un deceniu, la prima finală
jucată împotriva Stelei, când SzÅ‘cske marca nu mai puțin de cinci
goluri. „Finala din 2000 a fost una dintre cele mai
frumoase. Era primul meu meci mare cu Steaua, aveam multe emoții,
pentru că toată lumea se așteaptă să câștigi când joci cu ei. Sunt
lucruri care nu se uită ca jucător și pe care le păstrezi tot
timpul”, spune el. Au urmat încă opt finale, dintre care
patru i-au adus satisfacția de a se încununa campion al României,
dar și multe amintiri. Totul cântărit în bucuria golurilor, dar și
în durerosul sentiment al înfrângerii. „Dacă ar fi să aleg
care e cea mai dragă finală ar fi greu. Toate au fost frumoase, cu
faze memorabile. Alături de cea din 2000, aș pune-o pe cea de anul
trecut cu HC Csikszereda, când a fost o motivație extraordinară,
când ne-am dorit enorm de mult să câștigăm, de parcă tradiția și
viitorul nostru depindea de acel rezultat”, spune
el.

SUA, o alegere de
viață
Sobru, lăsând parcă în timpul meciului zâmbetul la vestiar, SzÅ‘cske
este în viața de zi un tip deschis, comunicativ. Vorbește
căutându-și cu grijă cuvintele, însă atunci când în discuție apare
cuvântul hochei, vocea îi devine mai sigură și mai caldă:
„Nu m-aș vedea făcând altceva, este ceea ce mi-a plăcut
dintotdeauna și poate de asta sunt așa de hotărât și serios. Pentru
mine meciul începe din momentul în care ne echipăm în vestiar.
Relaxarea, glumele și zâmbetele nu-și aud rostul la meci, astea
sunt după final, pentru că pe gheață trebuie să fii concentrat 100%
pe ce faci acolo”. În vârstă de 30 de ani, atacantul
SC-ului mărturisește că nu a fost tentant niciodată să joace pentru
o altă echipă, deși la un turneu al naționalei în Statele Unite ale
Americii avea șansă să rămână acolo, să își găsească echipă.
„Nu regret că nu am rămas acolo. Asta e viața, trebuie să
iei decizii și să te împaci cu ele. Sunt mulțumit cu ceea ce am
acum și n-aș schimba pentru nimic”, explică el. Acum, se
pregătește pentru primul episod al finalei din acest an, care se va
consuma mâine, de la ora 17:30, la Patinoarul „Vakar Lajos” din
Miercurea Ciuc. „Sper într-o finală cât mai scurtă, pe care
să o câștigăm repede. Ne dorim victoria și să ne apărăm
titlul”, conchide el.

Pumni în finala din 2000
Titlul național din sezonul 1999-2000 este însă unul și cu cântec.
Bătaia generală care a izbucnit între cele două formații a rămas
una de referință în sportul autohton cu puc și crosă. Un conflict
în centrul căruia s-a aflat SzÅ‘cs Szabolcs și Roberto Cazacu. „A
fost o nebunie atunci. Am pus crosa la Cazacu, s-a întors și m-a
lovit și atunci au sărit toți. A fost o bătaie generală câteva
secunde bune”, rememorează „ciucanul”.

Declarații:

„În ultimii 10 ani valoarea hocheiului românesc a crescut mult. A
fost și contribuția antrenorilor străini care au venit, dar și a
jucătorilor străini, în plus și banii câștigați au fost mai mulți
și au dat acel statut de profesionism”, SzÅ‘cs Szabolcs, jucător
Sport Club

„Nu contează cu cine jucăm finala, ci numai că trebuie să
învingem”, SzÅ‘cs Szabolcs, jucător Sport Club

FOTO: HALMAGYI Zsolt