Somalezi cu patine! Cum au reușit niște emigranți din Somalia să ajungă la Campionatul Mondial

Marginalizați în societate, câțiva emigranți somalezi din Suedia au au decis să înființeze o echipă națională de bandy – un sport asemănător hocheiului

• Suedezii povestesc că imigranții care au încercat să joace bandy – hochei în aer liber – au renunțat foarte ușor
• Echipa națională a Somaliei a fost primită în grupa B a Campionatului Mondial care va avea loc la Irkuțk, în Siberia. Temperaturile în zona siberiană ating și -40 de grade Celsius
• Somalia a jucat ieri primul meci amical din istorie, împotriva echipei locale din orașul Borlange

Când spui Somalia, te gândești instantaneu la o țară africană săracă. Pentru că aparențele nu înșală în acest caz, PIB-ul unei țări care are o suprafață de aproape trei ori mai mare ca a României, este de doar 5,9 miliarde de dolari, de 70 de ori mai mic decât al țării noastre. Evident, bugetul sportului somalez este și mai mic, iar tradiția sportului în țara africană se rezumă doar la semifondiști sau fondiști. Însă un grup de tineri curajoși a încercat să schimbe percepția lumii asupra sportului din Somalia. Modul ales? Unul surprinzător! Câțiva emigranți care s-au stabilit în Suedia au înființat o echipă de bandy – un sport asemănător hocheiului, în care fiecare echipă e formată din 11 jucători și care se dispută pe un teren cu o lungime de 90-110 metri.

Somalezii abia învață tainele bandy-ului. Dar au profesor bun, suedezul Per Fosshaug

„O idee puțin deplasată”

Povestea echipei de bandy a Somaliei începe în Borlange, un micuț oraș suedez de 40.000 de locuitori. 3.000 dintre aceștia sunt emigranți somalezi,  mulți dintre ei fugind din Somalia din cauza sărăciei și a războiului. Inițiatorul fondării echipei somaleze este Patrik Andersson, un consultant de vânzări din Borlange, care a strâns în jurul său o serie de imigranți și a propus Federației Internaționale de Bandy (FIB) afilierea echipei. Povestește Andersson: „Nimeni nu vorbește cu somalezii prin Borlange. Acest proiect a fost inițiat în primă fază pentru a-i ajuta pe imigranți să se adapteze. Am văzut sportul ca un bun vehicul către acest lucru”. Pornite în joacă, după o discuție într-un club în luna februarie, lucrurile au avansat repede.
 „În primă fază, ni s-a părut că ideea de a afilia Somalia e puțin deplasată”, spune secretarul general al FIB, Bo Nyman. Doar că șefii FIB au analizat cu atenție proiectul și au dat undă verde înscrierii echipei! Iar acum, somalezii visează la un loc la Campionatul Mondial de Bandy de la începutul lui 2014, care va avea loc în Siberia, la Irkuțk, acolo unde temperaturile ating și -30, -40 de grade Celsius.

Somalezii au avut mari probleme în a-și ține echilibrul chiar pe patine cu rotile. Sursă foto: Wall Street Journal

„Probabil că vom pierde la 100 de goluri”
 

Zis și făcut! Andersson l-a recrutat pe Per Fosshaug, o legendă a bandy-ului suedez, care deține recordul neoficial de viteză  imprimiată pucului, de peste 160 km/h. Acesta a acceptat imediat oferta lui Andersson și a devenit antrenorul echipei somaleze. Iar influența sa la FIB le-a asigurat africanilor prima prezență din istorie la Mondialul de bandy. Deocamdată, doar în divizia secundă. Însă acest lucru nu contează pentru tinerii somalezi. „Probabil că vom pierde și aici la 100 de goluri! Dar nu contează. E un sentiment incredibil să îți reprezinți țara. Vom da totul pe teren”, spune Farhan Najib, mezinul echipei, în vârstă de doar 16 ani.

N-au obiectiv la Campionatul Mondial

Najib știe ce spune. La primul antrenament al echipei, care n-a avut loc pe gheață, ci pe asfalt, jucătorii nici măcar n-au putut să se țină pe picioare pe role. Mulți dintre ei se sprijineau reciproc, iar la un test de viteză pe 40 de metri, mulți au căzut foarte ușor. „Nu sper ca jucătorii mei să trimită pucul în vinclu. Dar noi jucăm din plăcere și fiecare trebuie să lupte să ajungă cât mai sus în viață. Doar că participăm la acest turneu final înseamnă foarte mult”, spune Per Fosshaug, antrenorul echipei naționale somaleze.  

Alte „pete de culoare”

Naționala somaleză de bandy intră cu siguranță în topul celor mai ciudate echipe din istorie. Un loc fruntaș în această ierarhie este deținut de echipajul de bob al Jamaicăi, care a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1988, 1992, 1994 și 2002. Cea mai bună performanță a fost locul 14 ocupat la JO 1994 de la Lillehammer, însă numeroși fani au încurajat echipajul jamaican pentru curajul de care a dat dovadă.
Și în atletism există sportivi care oferă imagini spectaculoase. Cunoscută e Roqaya Al-Gassra, are 31 de ani, originară din Bahrain, care concurează îmbrăcată, pentru că religia nu-i permite să-și arate trupul. Inedita sprinteră a alergat chiar în seria a patra a turului întâi de la 200 m contra Ionelei Târlea, care a glumit atunci: „Dacă mă bate asta îmbrăcată, îmi dau două palme”.
O pată de culoare a fost si Isaac Menyoli, un fondist kenyan, care a participat la JO 2002, terminând pe locul 80 la proba de 15km clasic, terminând la 12 minute de câștigătorul Andrus Veerpalu.