Cu câteva săptămâni înaintea debutului variantei hibernale a Jocurilor Olimpice, apatia și dezinteresul sunt la ordinea zilei în Columbia Britanică. Recesiunea și problemele sociale par a fi mai importante pentru cetățenii din Vancouver, dar națiunea canadiană, îm ansamblul ei, așteaptă cu emoție ceremonia de deschidere. Totuși, oamenii din Vancouver se gândesc că vor plăti câteva zeci de ani impozite suplimentare pentru ceea ce se anunță a fi o gaură financiară de răsunet. Asta nu înseamnă desigur, că pârtiile de schi sau de bob, sălile de hochei sau hotelurile nu ar fi pregătite pentru marea sărbătoare. Iar competițiile se anunță a fi de un nivel excepțional.
În Canada există cenzură
Potrivit lui Hamish Marshall, directorul unui cunoscut institut de cercetare a opiniei publice, Angus Reid, „cetățenii din British Colombia se plâng de traficul rutier supraaglomerat, de costurile exorbitante pentru securitatea Jocurilor, prezentate în atâtea variante încât nu mai știi care este suma reală, dar și de problemele cu libertatea de exprimare. Au fost cazuri în care ziarele și televiziunile locale au refuzat să prezinte, în pagină sau documentare, opiniile celor care sunt contra restricțiilor și îngrădirilor de tot felul care se fac deja simțite. Atunci când au ieșit pe străzi pentru a-și exprima satisfacția pentru câștigarea dreptului de organizare de către orașul lor, ei nu au fost informați că vor trebui să facă anumite sacrificii. Toți au în minte Jocurile Olimpice de la Calgary, din 1988, atunci când te puteai apropia de Alberto Tomba și să discuți amical cu el. Din păcate, acele vremuri au apus demult”, explică șeful institutului citat mai sus. Potrivit unui post TV local, doar 57% dintre locuitorii statului sprijină încă ideea Jocurilor, dar trebuie spus ca în restul statelor canadiene, procentul este mult mai ridicat. Stat federal, Canada este o țară construită după modelul SUA, iar sentimentele patriotarde destul de dezvoltate. Opinia generală este că Vancouver trebuie să plătească pentru această aventură, nici guvernul federal de la Ottawa, nici celelalte state federale nefiind de acord să verse vreun sfanț pentru acoperirea eventualelor pierderi. În plus, este proaspătă încă în memoria canadienilor dezastrul financiar de la ediția de vară a Olimpiadei de la Montreal, acolo unde Nadia a fost declarată regina Jocurilor. Pur și simplu, orașul Montreal, statul Quebec în general a impus o taxă de solidaritate cetățenilor, iar gaura a fost complet acoperită abia în anul… 2006!
Hoteluri cu camere goale
Un documentar al postului de televiziune local CTV a informat publicul că există, încă, multe camere rămase neocupate, dar că procentul va crește odată cu apropierea evenimentului. Totuși, nu s-au făcut cunoscute cifre oficiale și nici măcar estimări. Purtătorul de cuvânt al biroului de turism din Vancouver admite că, în niciun caz nu se va ajunge la un grad de ocupare de 100%. „La Whistler, orășelul cel mai apropiat de pistele de concurs, sunt locuri disponibile. „La noi va fi mai bine decât la Vancouver”, spune directorul hotelului Fairmount Chateau Whistler. Totuși, admit că pe toată durata competiției, vor rămâne camere goale”, recunoaște el. Decepția maximă este la Vancouver. Pur și simplu, locuitorii metropolei anglofone sperau că își vor închiria apartamentele pe sume frumușele turiștilor veniți să urmărească Olimpiada. Din păcate, fenomenul este exact invers! Astfel, amatorii de sporturi de iarnă au evitat Vancouverul, tocmai de teama exploziei prețurilor la închirieri, dar și la restaurante sau discoteci. „Așa s-a întâmplat și la Mondialele din Coreea și Japonia, străini nu au venit mai deloc, dar populația, extrem de disciplinată, a acceptat creșterea impozitelor pentru acoperirea pierderilor. Canadienii sunt mai individualiști, nu ar accepta niciodată așa ceva”, explică un ziarist de la un cotidian local de sport.
Data de 2 iulie 2003 nu se mai vede
Și totuși, în momentul anunțării victoriei, după o luptă strânsă cu Salzburg și Pyeonchang (Coreea de Sud), orașul a fost cuprins de o frenezie totală. Cetățenii orașului de la Oceanul Pacific au fost cuprinși de un orgoliu total, un sfert din populația de 2 milioane de locuitori sărbătorind până spre dimineață pe străzile orașului. Să mai spunem că entuziasmul a rămas la cote înalte până la începutul anului 2008. Atunci, s-a întâmplat ceva… În același an, la începutul lunii septembrie, American Fortress Investment Group, fondul de investiții care contribuia majoritar în mai multe sectoare cheie pentru buna desfășurare a Jocurilor, și-a anunțat retragerea. Evident, orașul a trebuit să se îndatoreze… Totuși, lucrările au mers în grafic, astfel că acum totul este gata. Centrul de Congrese, un sistem de securitate de care însuși directorul FBI s-a declarat mulțumit, satul olimpic etc. Dar, totul are un preț. „Scorurile au explodat, pur și simplu. Potrivit revistei Vancouver Dominion, suma prevăzută în bugetul inițial era decentă, ceva peste 750 de milioane de dolari. Din nefericire, suma finală a întrecut cele mai negre așteptări, aproximativ 4 miliarde de dolari. Aici a intervenit amintirea Montrealului…
Recesiune totală
Criza financiară mondială a lovit din greu statul canadian. În Columbia Britanică, în special, pierderile locurilor de muncă au atins recorduri nedorite. Principalii parteneri ai canadienilor, General Motors sau Nortel, au fost sever criticați în Congresul SUA pentru implicarea masivă „în niște distracții pe gheață”, în loc să aibă grijă mai mult de propria siguranță financiară și de sumele pe care le datorează statului. Drept pentru care i-au anunțat pe organizatori că nu se vor retrage, noblesse oblige!, dar sumele promise inițial trebuie renegociate. Oricum, contrastul cu anul 2003 este ca o diferență de la cer la pământ. Localnicii au crezut în promisiunile primarului, care în campania electorală a spus că Vancouver va deveni cel mai „verde” oraș de pe planetă, dar cuvintele sale nu s-au adeverit. Dimpotrivă, emisiile cu gaz de efect de seră au crescut cu 2 % între 2000 și 2006. „Deci, dacă primarul nu face nimic, de ce am crede că Jocurile vor relansa economia?”, pare a se întreba omul de pe stradă. Modelul brazilian
Fără a putea vorbi de favelas, bine reprezentate în filmul brazilian „Cidade de Deus”, există și în Vancouver, oricât de ciudat le-ar putea părea unora, zone defavorizate cu un grad înalt de criminalitate. Evident, autoritățile locale au încercat o delocare a respectivei populații care nu făcea o imagine prea bună orașului în perspectiva Olimpiadei și a străinilor care urmau să vină. Numai că mulți dintre homeleși au refuzat să evecueze zona, drept pentru care poliția a intervenit în forță, totul degenerând în lupte de stradă. Pentru Canada, una dintre cele mai liniștite țări de pe Mapamond a fost un adevărat șoc. „Tot Jocurile sunt de vină”, au scris mai multe ziare de stânga, tradițional opuse unor astfel de manifestări sportive, considerate o altă formă a globalizării.
Optimism final
„Veți vedea că Olimpiada va fi impecabil organizată, iar performanțele vor fi excepționale. Nu am făcut tot ceea ce ne-am dorit, dar nici situația economică nu ne-a ajutat prea mult. În China a fost mai ușor, nimeni nu a întrebat cât costă Olimpiada și de unde vin banii, noi a trebuit să ne descurcăm cu ce am avut. Și vă asigur că am facut o treabă excelentă. Canada va ieși cu fruntea sus din această competiție. Deja, dacă vom lua aurul la hochei pe gheață, întreaga Olimpiadă va fi fost un succes. Vă asigur că orice canadian gândește ca mine”, încheie, pe un ton optimist, președintele Comitetului de Organizare. Oricum, presa din Quebec, ostilă anglofonilor, îi sfătuiește pe opozanții Jocurilor ca pe parcursul competiției să citească romanul horror Red Snow, a cărui acțiune are loc chiar la Whistler. Iar orașul nu va ieși deloc bine din punctul de vedere al autorului romanului, un anume Michael Slade.
sursa foto: Le Temps
Octavian METONI
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER