„Suntem o țară de drogați, vom ajunge bolnavi, pitici și încuiați” Declarația care stârnește FURTUNA în sportul românesc! Cronica unui DEZASTRU NAȚIONAL

Premierul Ungureanu susține că „nu suntem o țară de înotători!”, ignorând medaliile de la natație, miracolele din polo sau sănătatea copiilor. Personalități din sporturile nautice prevăd un dezastru în contextul în care nu vor mai fi alocați bani pentru bazine

O declarație acordată de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, luni seara, la TVR, a stârnit furtuna în sportul românesc. Piscinele care urmau să mai spele din imaginea deplorabilă a infrastructurii de la noi vor rămâne doar scrijelite pe proiectele încuiate în sertarele ministerelor. Reprezentanți ai disciplinelor nautice – înot, polo – prevăd deja cum un viitor, poate strălucitor, se va duce pe copcă.

În România se înoată în ape tulburi. Săritorii se antrenează pe bureți, poloiștii plonjează continuu spre Oradea, unicul oraș cu bazin ultramodern, iar o campioană precum Camelia Potec încearcă marea cu degetul în Franța. Niciunul dintre ei nu se simte ca peștele în apă în țară, dar și-au forțat limitele și răbdarea. Acum, politicul aruncă din nou sportul la coș, iar speranțele micilor înotători sau ale performerilor români au fost prinse în vârtejul declanșat de indiferența guvernanților. Ce s-a întâmplat mai exact? Premierul a dezvăluit că fondurile ministerelor rezervate diferitelor proiecte, precum construcția de piscine, vor fi reorientate către alte programe. „Eu nu cred că suntem o țară de înotători, am mai puțină apetență pentru piscine care sunt săpate în fiecare localitate din România„, a spus Ungureanu, anunțând că vor fi reduse cheltuielile la ministerele care administrează „porțiuni mari” din banul public. Cascada de reproșuri a pornit instantaneu.

„Suntem o țară de drogați!”

„Așa este, nu suntem o țară de înotători, dar merităm să facem sport. Fiecare copil din România ar trebui să-l practice. Atât cât poate! E un sport aplicativ, care salvează vieți! Ar trebui să se construiască mai multe bazine, nu neapărat olimpice, nu în afara Bucureștiului, în locuri ușor accesibile pentru copii și pentru persoane de toate vârstele. Măcar unul în fiecare oraș!„, susține antrenoarea Doina Sava. Bucureștiul, spre exemplu, se laudă cu anticul Floreasca, ridicat în 1953(!) piscină percepută de poloiști sau înotători drept „ligheanul care te face să plângi”. O personalitate din sportul românesc, fost oficial al unui for de profil, dezvoltă subiectul: „Dacă nu iubești sportul, înseamnă că nu iubești nimic! Nu suntem un popor de înotători! Suntem o țară de drogați – ultimele estimări arătând că există aproximativ 30.000 de narcomani în România. Te înspăimânți! Iar această realitate derivă și din lipsa bazinelor. Ce au făcut înotătorii sau poloiștii în ultimul timp e un miracol. Floreasca e singurul bazin din Europa în care nu vezi fundul apei!„.

O capitală fără imagine

Declarația premierului a ajuns și la urechile fostei mari înotătoare Carmen Bunaciu, care scoate în evidență alte avantaje izvorâte din existența unui număr mare de bazine. „Din câte stiu, programul demarat de CNI și MDRT prevedea construirea unui număr de 30 de bazine, jumătate dintre ele nu au mai primit avizul de începere, celelalte sunt în lucru urmând ca anul acesta să fie finalizate două demult așteptate piscine olimpice, cele din București, de la cluburile Dinamo și Steaua. Acestea ar însemna enorm nu doar pentru prezentul și viitorul disciplinelor natației românești, ci și pentru imaginea unei capitale europene, care nu a mai găzduit o mare competiție de la Universiada din 1981„.

Modelul de afară

Dar poate cel mai mare avantaj al ridicării unui lanț de piscine ar fi atragerea copiilor, înotul fiind considerat un adevărat fenomen social. Un component al naționalei de polo explică: „Acest anunț mă face să mă gândesc că în curând vom îngropa tot ce a mai rămas din sport, iar copiii noștri vor rămâne niște pitici, niște bolnavi sau niște încuiați. Eu am evoluat și la un club din străinătate și vedeam cum veneau mereu la piscină persoane cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani. În toate țările dezvoltate, oamenii știu că înotul le prelungește viața Numele României l-au promovat mai mult în lume sportivii de la înot și de la polo decât politicienii„. Rămâne de văzut dacă guvernanții își vor schimba optica atunci când îi vor întâmpina la Otopeni pe posibilii medaliați la JO 2012.

De ce e înotul izvor de sănătate

ª Înotul are o influență pozitivă asupra plămânilor, în sensul că în timp crește capacitatea respiratorie și vei respira mai eficient
ª Înotul este o formă de antrenament care crește frecvența cardiacă și stimulează circulația. În timpul înotului, toate grupele musculare sunt puse în mișcare simultan, provocând organismul la un antrenament total
ª Studii efectuate pe eșantioane reprezentative de copii și adulți au arătat că înotul reduce severitatea episoadelor de astm. Creșterea capacității pulmonare câștigată prin înot și inhalarea aerului umed care înconjoară piscina pot îmbunătăți funcția pulmonară și controlează episoadele de astm
ª Nu exercită presiune asupra articulațiilor, precum alergatul, aerobicul sau ridicatul greutăților
ª Înotul reduce stresul și te face să te simți relaxat și odihnit
Sursa: www.doctor.info.ro

Probabil domnul premier se referă la o serie de excese care au fost făcute în numele sportului și pe care noi toți le-am dezaprobat
Octavian Morariu, președinte COSR

142 de zile mai sunt până la debutul JO de la Londra

Diana Mocanu a uimit o planetă întreagă la Sydney 2000. Provenită din școala de înot din Brăila, înotătoarea a cucerit două medalii de aur

ÎNOT – MEDALII TRICOLORE LA JO

Los Angeles 1984 Anca Pătrășcoiu bronz 200 m spate
Seul 1988 Noemi Lung bronz 200 m mixt
Noemi Lung argint400 m mixt
Sydney 2000 Diana Mocanu aur100 m spate
Diana Mocanu aur200 m spate
Beatrice Câșlaru argint200 m mixt
Beatrice Câșlaru bronz400 m mixt
Atena 2004 Camelia Potec aur200 m liber
Răzvan Florea bronz200 m spate

SĂ‚RITURI ÎN APĂ‚ – SUPERPERFORMANȚĂ‚ LA CM
Roma 2009
Constantin Popovici, loc 8, platformă 10 metri

POLO – CM și CE

CM Montreal 2005loc 6
CE Belgrad 2006loc 4
CM Melbourne 2007loc 9
CM Roma 2009loc 7
CE Zagreb 2010loc 7
CM Shanghai 2011loc 12
CE Eindhoven 2012loc 8