10 ani de la rivalitatea care a schimbat tenisul mondial. Cum a evoluat „FeDal”-ul în ultimii ani. „Un spadasin și un taur de luptă”

Pe 24 martie 2004 avea loc primul episod din rivalitatea ce a acaparat atenția circuitul ATP după retragerea unor legende precum Pete Sampras, Boris Becker sau Andre Agassi. Rafael Nadal, pe atunci un tânăr de 17 ani din Manacor, îl învingea  cu 6-3,6-3 pe Roger Federer, aflat pe prima poziție a clasamentului mondial după câștigarea ediției 2004 a Australian Open.

Nu există epitete suficiente care să descrie istoricul meciurilor dintre Rafael Nadal și Roger Federer. În decursul ultimilor zece ani, cei doi au oferit una dintre cele mai apreciate rivalități din istorie, foarte mulți considerând duelul dintre cei doi drept cel mai frumos din istoria tenisului, în strânsă competiție cu duo-uri precum Pete Sampras vs Andre Agassi, Bjorn Borg vs John McEnroe sau Ivan Lendl vs Jimmy Connors.

În martie 2004, Nadal era un tânăr de perspectivă, principalul argument pentru care intrase în atenția presei internaționale fiind trecutul sportiv al familiei acestuia, unchiul său, Miguel Angel Nadal activând în trecut la F.C Barcelona. De cealaltă parte, Federer avea 22 de ani și câștigase deja două titluri de Mare Șlem: la Wimbledon,în 2003 și Australian Open, în 2004. Liderul mondial și cel numit „noul Pete Sampras” se întâlnea cu cel care avea să fie numit „Nemesis-ul” elvețianului.

Victoria lui Rafa s-a concretizat în minimum de seturi, un 6-3,6-3 întins pe durata a 70 de minute. În ciuda faptului că la capitolul ași, Federer a avut superioritate cu un scor de 8 la 1, spaniolul a găsit antidotul estetului din Basel prin jocul de regularitate, lipsit de greșeli neforțate. Mai mult decât atât, a impresionat cu un procentaj de 79% puncte câștigate pe primul serviciu, convertind trei din cele șapte șanse de break și neoferind nicio șansă de break lui Roger. Acest prim meci, jucat în turul 3 al turneului de la Miami, a reprezentat una din cele doar șase înfrângeri suferite de liderul mondial în sezonul 2004. Coincidența face ca al doilea FeDal a avut loc tot la Miami, în finala ediției 2005, elvețianul câștigând acel meci cu scorul de 2-6, 6-7(4), 7-6(5), 6-3, 6-1.

„Am câștigat toate Slamurile, într-adevăr, dar ăsta-i doar un criteriu. Pentru mine, Federer, Nadal și Laver sunt într-o cu totul altă ligă”

Andre Agassi

Rafael Nadal 23 – Roger Federer 10

Rivalitatea a cunoscut acum deja 33 de meciuri, Rafa având 23 de victorii , în timp ce Federer a câștigat doar 10. Întâlniri precum cea din finala de la Wimbledon din 2008, cea de la Openul Australian din 2009 sau maratonul din 2006 de la Roma au rămas întipărite în amintirea fanilor tenisului ca fiind candidate certe la capitolul „cele mai frumoase partide de tenis din istoria contemporană a sportului alb”. În cazul în care Roger l-ar fi învins pe Kei Nishikori, în sferturile de la Miami, am fi putut asista la o nouă finală Nadal – Federer.

„Pentru mine, a fost mereu clar faptul că Federer este cel mai bun din toate timpurile. Însă, ținând cont de toate lucrurile pe care le face Rafa acum, el și-a câștigat dreptul să fie inclus în discuția despre best ever”

Pete Sampras

Rezumat video : 

The Swiss Maestro a dovedit o formă deosebită, fiind pe locul doi în clasamentul ATP al sezonului 2014, după un titlu la Dubai, o semifinală la Australian Open și două finale, la Brisbane, respectiv Indian Wells. Pentru Nadal, acest an este o luptă continuă prin prisma faptului că are de apărat punctele câștigate în urma revenirii senzaționale din circuit, din 2013. Ecartul dintre Rafa si Novak Djokovic este de 2230 de puncte , dar până la Roland Garros, ibericul trebuie să confirme la Roma,Madrid și Barcelona, turnee care i-au adus 2500 de puncte.

Florin Segărceanu, fostul jucător și căpitan nejucător al echipei României de Cupa Davis care elimina Belarus în 2005, a spus că „În opinia mea, Federer este cel mai bun din toate timpurile, cel mai mare talent din tenis și un model pentru cei tineri. Referitor la Rafa, consider că au mai fost jucători dominanți pe zgură, cel mai bun exemplu fiind Bjorn Borg. Pe Federer îl consider un jucător atletic, care dă dovadă de inteligență în joc, uimind cu jocul său mereu. Nadal e un luptător care se folosește de nivelul ridicat al mentalului și al capacității fizice. Dacă ar fi să caracterizez lupta dintre cei doi, m-aș gândi la un duel între un spadasin și un taur de luptă”. Unul din cei mai buni tenismeni români în era post- Ilie Năstase își amintește cu nostalgie un meci: „Toate meciurile au fost interesante, Nadal câștigând o mare parte din ele. Îmi rămâne vie amintirea meciului din 2008, de la Wimbledon, când consider că Federer s-a învins singur, ratând mingi ușoare și pierzând controlul unui joc pe care îl avea la îndemână. Și astăzi mă întreb cum a fost posibil acel eșec, e foarte posibil ca miza acelui meci să fi fost copleșitoare pentru elvețian” ( nota red – Dacă Federer câștiga acea finală, era primul jucător care își adjudeca Wimbledon-ul de șase ori la rând).

„Bjorn Borg și John McEnroe au produs un duel ce poate să rivalizeze cu cel dintre Nadal și Federer. Suedezul era tenace, semăna la stil cu Rafa, iar McEnroe era un talent, un jucător exploziv”

Florin Segărceanu