Ion Țiriac îl descria pe Ilie Năstase așa: „Îi e frică să nu piardă. Îi e frică să câștige. Se teme de tot. Are o pasăre care fâlfâie în jurul creierului său”. Rod Laver, fostul campion australian care să acum numele arenei centrale de la Australian Open, spunea că „Ilie Năstase nu are respect. Nu vrea ca fiul meu să-l vadă jucând”.
Sunt doar două dintre caracterizările făcute lui Ilie Năstase. Replicile acestuia sunt la fel de tăioase. În cartea sa, Nasty scrie:
„Copiii mei n-au fost afectați de renumele meu, deoarece nu m-au văzut niciodată jucând, iar când au crescut eu nu mai eram în lumina reflectoarelor. Ba chiar îmi spun:
– Tată, directorul mi-a spus că te comportai urât pe teren. – Nu, nu, a greșit persoana, răspund eu. Mă confundă probabil cu Țiriac”
Deși e descris de Țiriac ca un fricos și, în plus, admite chiar el că a fost un timid incurabil care a băut prima bere la 30 de ani, Ilie Năstase are numeroase vorbe de duh. Mai jos sunt doar câteva dintre ele. Un bonus este mărturia legată de complexul Wimbledon, turneul pe care nu l-a câștigat la simplu, deși a disputat două finale:
„În timpul turneului de la Wimbledon, aveam un vis care se repeta cu regularitate. Se făcea că, în cele din urmă, câștigam nenorocitul ăla de turneu, îmi luam trofeul și dădeam turul arenei, făcând plecăciuni în fața spectatorilor și arătându-le tuturor degetul. După aceea, îmi luam rachetele și le rupeam. Le aruncam în Tamisa și terminam pentru totdeauna cu tenisul. Uite-așa!”
VORBELE LUI NASTY – GALERIE FOTO
Da, e adevărat am fost un clown, am făcut pe nebunul, dar am fost numărul unu mondial și asta cu zâmbetul pe buze. Deci se poate să faci performanță cu zâmbetul pe buze Ilie Năstase
De câte ori reveneam în București, mă stingherea să demonstrez cât de mulți bani aveam prin comparație cu cei din jur. Nu mă simțeam deloc în largul meu Ilie Năstase
Îmi place să fiu recunoscut și să vorbesc cu oamenii. Mai ales atunci când puștii îmi cer autografe, știu cât de mult înseamnă pentru ei, nu-i refuz niciodată și am multă rădbare cu ei. Îmi amintesc că am fost și eu un copil care a prețuit fotografia cu autograf primită de la Manuel Santana Ilie Năstase
La primul meu turneu, pe la 11-12 ani, am pierdut cu 6-0 în primul set al unui meci. Mi-am lăsat racheta și am început să-l fugăresc pe adversar în jurul terenului până l-am prins. Am izbucnit în plâns și am început să-i strig că nimeni nu o să mă bată cu 6-0. Am pierdut și setul doi, cu 6-2 Ilie Năstase
În adolescență, eram atât de timid, încât aveam probleme în a mă apropia fizic de o fată, într-atât încât să o privesc în ochi. De obicei, mă uitam peste umărul ei stâng Ilie Năstase
În 1970, am primit 250 de lire sterline pentru câștigarea titlului la dublu mixt la Wimbledon, 200 de lire pentru calificarea în semifinale la dublu și 220 de lire pentru turul patru la simplu. Cu 670 de lire, mi-am făcut cadou a doua mea mașină, un Ford Capri negru-argintiu Ilie Năstase
Îmi amintesc că am încercat o dată să fac sex în mașină. Nu era un Mini, ci o mașină americană suficient de mare, dar mi s-au pus cârcei la picior. Știu, n-a fost prea impresionant pentru fată. Eu, marele sportiv, mă blocasem în momentul crucial Ilie Năstase
Deși pe parcursul finalei cu Stan Smith, îl detestasem, mai exact detestasem jocul lui pentru că era înalt și prindea totul, când a câștigat, n-am putut să-l urăsc. Nu pot să urăsc pe cineva doar fiindcă m-a învins Ilie Năstase
Câștigarea Cupei Davis pentru România a însemnat atât de mult pentru mine, încât, dacă aș putea să aleg între titlul la US Open și Cupa Davis, știți ce aș face? Aș lua Cupa Davis. De fiecare dată Ilie Năstase
Nu am raportat la poliție furtul cărții mele de credit pentru că, indiferent cine a furat-o, cheltuie mai puțin decât soția mea Ilie Năstase
Păstrarea primei poziții te supunea unei presiuni deosebite și, când pierdeam, mă gândeam: „Dumnezeule, voi ajunge numărul 2, 3 sau 100″ Ilie Năstase
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER