Când a decis Nadia Comăneci să plece la Roland Garros, pentru a fi alături de Simona Halep: „Am luat telefonul și le-am spus că vreau imediat bilet la Paris”. Va deveni Simona mai populară ca Nadia în România? Ce a răspuns „Zeița de la Montreal”
Simona Halep a fost susținută în finala de la Roland Garros cu Sloane Stephens (scor 3-6, 6-4, 6-1) de sute de suporteri români, dar și de unii sportivi grandioși ai României, precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Gică Popescu. „Zeița de la Montreal”, surprinsă în timpul finalei de camerele de luat vederi, a urmărit-o pe Simona Halep cu sufletul la gură.
Nadia a ținut cu orice preț să fie prezentă sâmbătă la Paris, pentru a trăi pe viu atmosfera finalei disputate de Simona Halep. „Când am văzut joi debutul Simonei în semifinala cu Muguruza, mi-am spus: > După meci am luat telefonul, am sunat la United Airlines și le-am spus că vreau imediat un bilet la Paris”, a susținut Nadia Comăneci, într-un interviu acordat pentru L”Equipe. Legenda vie a sportului românesc a ajuns în capitala Franței chiar înaintea finalei, după un traseu Oklahoma – Chicago – Paris. „Am avut un sentiment bun, că a venit și rândul ei. Întotdeauna am spus că a treia este cu noroc. A fost a treia finală a Simonei la Roland Garros și asta a fost, a reușit! Și-a scris povestea, primul titlu de Grand Slam, ce mai pot spune?”, a subliniat Nadia Comăneci.
Campioana olimpică absolută de la Montreal a descris și relația ei cu Simona Halep: „Suntem apropiate. Am jucat puțin tenis împreună câd ea era mai tânără. I-am dat și eu câteva sfaturi pentru sala de gimnastică (n.r. a zâmbit, conform L”Equipe). M-am dus să o văd anul trecut la US Open, am făcut și niște cumpărături”.
Întrebată de jurnaliștii de la cotidianul francez dacă Simona Halep va deveni mai populară decât Nadia Comăneci în România, „Zeița de la Montreal” a răspuns: „Suntem generații diferite. Oamenii își amintesc că am făcut istorie, într-un moment în care nimeni nu reușise să aibă nota 10.00 (n.r nota maximă la data respectivă, conform codului de punctaj în gimnastică la JO 1976). Simona a scris povestea ei, la 40 de ani distanță după Virginia Ruzici. Este bine pentru sportul nostru, pentru țara noastră și tineretul nostru”