CORESPONDENȚĂ DE LA WIMBLEDON | Ana Bogdan dezvăluie, pentru ProSport, secretul victoriei surprinzătoare cu Liudmila Samsonova: „Este ca un viraj în automobilism”. EXCLUSIV

Ana Bogdan (57 WTA), prima reprezentantă a României care a intrat pe teren la Wimbledon 2023, a reușit surpriza contra Liudmilei Samsonova (Rusia, 15 WTA), scor 7-6(1), 7-6(4).

Ana Bogdan dezvăluie pentru ProSport secretul victoriei surprinzătoare de la Wimbledon: „Este ca un viraj în automobilism”

„Tenisul la Wimbledon este ca un viraj în automobilism. Joci din reflex, cu instinct. Intuția este vitală!” dezvăluie Ana Bogdan pentru ProSport secretele gazonului pe care se juca tenis în 1877, anul când România îți cucerea independența.

Reporter: Ana, o victorie mare împotriva numărului 15 mondial și contra Liudmilei Samsonova, una dintre jucătoarele cu cel mai puternic serviciu din tenisul feminin.
„Este o victorie frumoasă, mă bucur mult că am avut o zi bună. A fost și un meci dificil dar l-am gestionat foarte bine în momentele care chiar au creat diferența”.

Reporter: Cum ai gândit strategic această dispută cu Samsonova? Planul de meci.
„Mai bine spus nu l-am gândit! Cu cât stai să analizezi mai multe lucruri în timpul meciului te deconectezi de la joc și de la lucrurile simple pe care le ai de făcut. Am stat foarte, foarte concentrată la fiecare punct în parte. Pur și simplu am ținut de niște lucruri simple pentru că nu erau nici condiții ușoare cu vântul puternic. Mai ieșea și soarele din când în când și era necesară ajustarea la lumină. Era puțin ciudată la un moment dat dar asta a fost cheia: am stat, am ținut și păstrat coordonatele tactice cele mai simple”.

Reporter: Este greu pe iarbă să joci contra unei adversare cu serviciu eficace, pe prima minge puternic, de multe ori plat?
„În special aici pe iarbă este mereu dificil să returnezi, mingea alunecă destul de tare. Dacă izbutești să scoți serviciile și să rămâi în punct cred că avantajul este de partea aceleia care se mișcă și sunt solide în timpul raliurilor. Nu trebuie să ai doar serviciul ca să câștigi un meci chiar și aici la Wimbledon. Nu este exagerat să ai repere complete în stilul în care abordezi o partidă pe iarbă ca să faci față nivelului de aici”.

Reporter: Au fost momente determinante atât în primul set cât și în al doilea. Ambele seturi puteai să le câștigi mai repede chiar dacă a trebuit să recuperez, atât de la 2-4 cât și să treci peste șansa de a închide meciul la 5-3 in manșa secundă.
„Nu a existat nici măcar o secundă în care eu să nu cred. Ăsta a fost primul pas iar al doilea indiciu este că am stat acolo, focusată: nu m-a interesat scorul, nu m-am gândit la finalizarea partidei. Am gândit fiecare punct în parte și am simțit concentrare în fiecare clipă. Indiferent de scor, nu conta dacă eu eram în avantaj sau ea. Ăsta-i tenisul până la urmă: totul se poate schimba într-o fracțiune de secundă, cu o singură minge. Important să arăți soliditate prin constanță și să lupți”.

Reporter: Ai perceput că poți specula un anumit lucru în jocul rusoaicei mai ales în partea a doua a setului de început?
„Da, vântul încurca foarte mult, sincer. Uneori credeai că mingea iese, dar ea pica pe linie sau vedeai că vine mai repede dar vântul ți-o operea și trebuia să ajustezi poziția din picioare sau să fi rapid din brațe. A fost chiar dificil! Ce am făcut a fost bine!”.

Reporter: Te ajută picioarele ca stabilitate căpătată la schi în a avea control în deplasarea pe iarbă, cea mai alunecoasă suprafață din tenis?
„Nu neapărat schiul mai ales că uneori să întâmplă să fac coborâri de 3-4 ori pe an. Schiul nu prea mai face parte așa mult din viața mea deși mi-ar plăcea să merg mai des la schi. Contează însă pregătirea fizică pe care o faci (n.r. Dan Cristea este preparatorul fizic cu care Bogdan colaborează) în fiecare zi. Recuperarea este esențială. Mentalul în primul rând însă te ajută chiar dacă acest puzzle este interconectat”.

Reporter: Tu ți-ai completat pregătiriea tehnico-tactică specifică tenisului adăugând pasaje care te-au ajutat să evoluezi: yoga, meditație, lectură spirituală. Cum reușești la cel mai mare turnue de tenis din lume să convergi toate aceste detalii încât să nu renunți la obișnuințele înmulțite în ultimii ani?
„E verb de disciplina unei rutini motivată de a fi mai bună. Îmi doresc să fiu mai bună pe zi ce trece. Să mai adaug ceva care să îmi folosească în pregătire: fizic, mental, tactic. Să adaugi puțin câte puțin și să te ții de ceea ce faci. Dacă vezi că lucrurile pe care le-ai adăugat îți fac bine atunci trebuie să te străduiești, să fi încăpățânată și consecventă să le realizezi zi de zi. Să nu zici: «Ok, au mers bine o săptămână, o lună, trei luni. Este în regulă, nu le mai fac!» Să nu te relaxezi nicio secundă ci din contră. Să îți dorești să faci mai bine, mai mult și când ceva nu merge cum vrei trebuie să identifici ce trebuie ajustat sau îmbunătățit. De multe ori este chiar necesară schimbarea ! Este vorba de etapele din viața unui sportiv. Ai de învățat, ai parte de mult succes astfel că poți modifica destinul”.

Reporter: Brică (n.r. Daniel Dobre, antrenorul Anei Bogdan) a recunoscut cu părere de rău că nu ați reușit să jucați tie-break la antrenamente. I-a fost frică din cauză că nu a avut în tematica ședințelor de pregătire tie-break-ul.
„Eu nu m-am gândit practic la detaliile astea. În secundele respective nu prea ai timp să te gândești. Dacă îți zboară gândul la așa ceva, trec mingile pe lângă tine! Și, sigur, nu ai parte de lucruri bune. Pur și simplu trebuie să te ții de aspectele tactice, combinate cu cele tehnice, pe care le poți controla în acele momente blitz din tie-break. Atitudine, gânduri pozitive, să crezi cu adevărat în tine și în ce știi să faci și să joci. Să lupți, să ai determinare. Aceste aspecte sunt atât de importante încât jocu vine de la sine dacă le aplici. De tine ține să ai o atitudine bună, să ai gânduri pozitive. Atragi celelalte detalii. Negativul induce ratare. Cu echipa relaționez foarte bine, fiecare își face treaba pe partea lui. Lucrurile merg bine. Avem de ajustat dar ceea ce merge încercăm cel puțin să conservăm, evident cu tendința de a le îmbunătăți. Atmosfera în echipă este motivantă adică dimineața când începi să lucrezi, să te antrenezi, să pregătești un meci este ceea ce îmi doresc să fie. Cumva și eu le creez prin dorințele pe care le am, prin ceea ce gândesc și ceea ce vreau să fac cu viața mea”.

Reporter: Tradiționalismul, conservatorismul Wimbledon-ului te obligă să îți schimbi anumite comportamente chiar să mănânci căpșuni cu iaurt sau frișcă, să guști pimms-ul?
„Eu nu mănânc frișcă, căpșuni îmi place să mănânc pentru că nu există zi în care să nu am în meniu fructe. Îmi place foarte mult Wimbledon-ul. Este special pentru că se joacă pe iarbă, și-a păstrat tradiția în toate amănuntele aparent enervante într-un modernism al zilelor noastre, în continuare se poată haine albe ceea ce arată o eleganță, mai ales pe teren, unică. Este și un contrast creat de alb cu verdele ierbii. Este un Grand Slam care vine din istorie și face istorie. Wimbledon este Wimbledon și nu are termen de comparație! Când ajungi la Wimbledon nu poți decât să te bucuri de fiecare secundă petrecută aici, pe terenuri, în atmosfera asta uluitoare ca identitate”.

Reporter: Interesant că durata schimburilor tale de la Wimbledon este egală cu lungimea raliurilor de la Roland Garros. Practic rapiditatea ierbii de la Wimbledon este relativ similară cu viteza jocului pe zgura specială de la French Open.
„S-au mai schimbat mingile, diametrul lor, greutatea acestora. Terenurile de la Roland Garros mi s-au părut a fi mai iuți decât la edițiile precedente. Probabil că tot mingile impun aceste echivalențe. La Paris erau mingi mai tari, veneau mult mai repede decât de obicei. Este aproape imposibil să mai închizi punctul după două-trei lovituri pe iarbă, acum se joacă. Trebuie să ții raliul, să dai cu genunchii de gazon, să te folosești de corp, să ai agilitate, viteză de execuție instinctuală”.

Reporter: Tenisul pe iarbă este ca un drift sau viraj în automobilism?
„E cam greu de zis, joci într-adevăr din instinct! Aici jocul este bazat pe reflex și instinct că nu prea ai timp să gândești, să te așezi așa la minge, să ai stabilitatea perfectă pentru a executa unghiul dorit. Trebuie să ajustezi permanent, d-aia e bine să ai mintea cât mai limpide, cât mai clară opțiunea unde plasezi și de ce o faci. Cât mai goală, ca să acționezi din instinct, cu intuiție așa cum fac cei din motor-sport. Știm bine cu ce viteze conduc și cât de focusați este vital să fie în fiecare secundă”.