Corespondență din Bangkok | „Doamne, ai dat mingea asta când și cui nu trebuia!”. Momentul în care Filip Jianu a înviat din propria-i cenușă ca să țină în viață România! EXCLUSIV
Filip Jianu a câștigat punctul cu care România a egalat Thailanda, 1-1, în partida din Grupa I Mondială a „Cupei Davis”.
Momentul în care Filip Jianu a înviat din propria-i cenușă ca să țină în viață România
Filip Jianu a reușit cea mai importantă victorie a carierei la 0-1 cu Thailanda în Cupa Davis. Titularizat cu numai 14 ore înaintea partidei cu Kasidit Samrej, Filip a izbutit un meci fenomenal împotriva celui mai bun jucător thailandez al momentului, antrenat de primul asiatic ajuns vreodată în Top 10 mondial.
- ProSport a trimis special un reporter în Bangkok pentru a vă aduce toate noutățile de la duelul din Cupa Davis dintre Thailanda și România.
„N-a fost o partidă ușoară având în vedere clasamentul lui, în jur de locul 600 ATP (Samrej, numărul 605 ATP). A jucat mult mai bine decât această poziționare arată. Poate a fost de la faptul că e acasă, știe condițiile, terenul. Eu am încercat să dau tot ce am în mine…Sufocat de căldură, mă bucur că nu am căzut după ce am pierdut setul secund. A fost un moment în care meciul putea să se întoarcă lejer dar am tras și, până la final, am izbutit să înving” anunță Filip.
ProSport: Într-o analiză sumară, a fost un moment cheie al partidei?
Filip Jianu: Momentul cheie a fost la începutul setului decisiv când conta cine era mai fresh, cine a venit după pauză de vestiar cu chef de luptă. Am reușit să fac un break destul de devreme, la 2-1 în decisiv ceea ce a contat foarte mult pentru că nu ne-am dus în prelungirile setului hotărâtor.
A trebuit să ajustezi ca tactică, ca strategie, după acel moment din finalul setului doi când ai irosit serviciul de meci?
Părerea mea este că în ghemul în care am servit pentru meci am avut puțin ghinion. Nu pot să zic că am avut emoții sau că am jucat prost tactic. Thailandezul a avut curaj, a riscat ajutat de șansă. În setul trei nu neapărat că am schimbat ceva ca strategie de joc doar am simțit că trebuie să rezist indiferent de natura schimburilor de mingi. Să lupt a fost vital mai ales că nici lui nu-i putea intra totul așa cum a fost cu nețul în ghemul pe serviciul meu de meci.
Mi-a zis și Andrei (n.r. Mlendea, căpitanul-nejucător al României) că este puțin probabil ca el să mențină un nivel intens, cu mingi în forță și schimbări de direcție frecvente. M-așteptam să aibă scăpări, greșeli neforțate chiar momente în care să clacheze.
Ai încercat să eviți să plasezi pe forehand-ul lui?
A trebuit să o fac, să-l plimb, să-l mișc stânga-dreapta, din deplasare. El este un jucător căruia dacă îi dai trei mingi în același loc vrea să schimbe direcția, îi place să se lase pe minge așa că m-am gândit ca în decisiv, să-l fac să alerge cât mai mult. Măcar dacă pierd să mă bată alergând și lovind excepțional, din deplasare.
La retur, cu primul lui serviciu în teren, cum ți-a dictat instinctul să ai eficacitate?
Am încercat să alternez, ba să lovesc minge, ba doar să o blochez ca să intru în punct. Are un serviciu puternic și au fost ghemuri când i-au intrat câte trei-patru prime mingi consecutive cu serviciu. Nu prea aveam ce să-i fac, așa cum a fost asul dat la 6-5 în tie-break-ul setului doi. Mi-am așteptat șansele, am specula cu returul când el a servit mai mult cu a doua minge. Am putut să intru în schimb cu astfel de retururi oarecum controlate ca plasament și efect. Consider că am fost suficient de variat în raliuri, schimuri mai istovitoare ca efort și energie.
„Samrej a crescut pe această suprafață, joacă permanent pe ea”
Te-a avantajat că suprafața Plexipave (n.r. ciment vopsit) este relativ lentă?
Da și nu! Da pentru că era o idee mai lentă decât un hard uzual (n.r. GreenSet). Samrej a crescut pe această suprafață, joacă permanent pe ea, știe fiecare centimetru pătrat, are repere cu această arenă. Evident, dacă meciul se juca pe zgură aș fi zis că mă avantajează suprafața. N-am gândit că mă pot folosi de regularitate în schimburi împotriva unui adversar care joacă toate turneele pe hard (n.r. ciment vopsit).
Este posibil să fi luat în calcul ca sa-l uzezi în schimburi de durată ținând cont că este un jucător de gabarit care are dificultăți cu deplasarea mai ales în cazul mingiilor razante. Să-l miști ca să-ți deschizi terenul?
Da, evident că în raliurile lungi aveam prima șansă să închid punctul cu un jucător înalt ca Samrej, tip greoi. Cu cât țineam schimbul, cu atât el era mai extenuat și să nu mai poată să țină ritmul. Și nici precizie în lovituri.