Decada care a săpat șanțuri adânci. Pete Sampras pune sub lupă jocul lui Nadal din 2015: „Rafa, atunci când nu joacă bine, crede că întreaga sa carieră este terminată. Dar…”

„Este greu să îl privești pe Rafa Nadal devenind bătrân în tenis„, este unul dintre mesajele postate de fanii sportului alb pe rețelele de socializare, la capătul aventurii Rogers Cup 2015 pentru Nadal. Evoluția numărului nouă mondial (n.r. – săptămâna trecută) a fost stopată abrupt de Kei Nishikori, dar mai ales de un joc sub standard al jucătorului cu 14 titluri de Mare Șlem – la zece ani distanță de la primul titlu de categorie Masters 1.000 pe suprafață rapidă, departe de zgura favorită, pentru iberic.

În 2005, puștiul Nadal îl lua pe sus pe Andre Agassi, aflat cu un an înainte de retragere. Americanul care la 35 de ani se considera un invalid pe terenul de tenis, potrivit controversatei sale biografii, „Open”, se lovea de zidul Nadal. Decada scursă a lăsat urme adânci în jocul spaniolului, ajuns în partea finală a sezonului, cea mai complicată pentru „Matador”, fără titlu major în premieră de la anul exploziei în circuit, iar Pete Sampras a vorbit despre „faza” prin care trece Nadal, în cadrul rubricii PodCast, a publicației britanice The Telegraph.

În interviul audio, „Pistol Pete” afirmă: „Rafa nu este ca Federer – să câștige și atunci când nu joacă bine. Cred că mental, Rafa devine negativ atunci când jocul nu îi merge. El crede că nu mai este la fel de bun și începe să se convingă că nu mai este la fel de bun precum era. Eu, și atunci când jocul îmi scârțâia, tot eram convins că sunt cel mai bun jucător din lume. Mi se pare că Rafa, atunci când nu joacă bine, crede că întreaga sa carieră este terminată„, a remarcat Pete Sampras, cel care, la 44 de ani, joacă tenis în circuitul veteranilor – până în 20 de meciuri pe an.

Rafael Nadal din 2015 a fost un jucător oscilant, cu probleme de încredere, declarații cu tușe destul de severe de resemnare și cu puține momente de strălucire: trei titluri, dar doar din lista ATP 250 și ATP 500 (Hamburg, Stuttgart și Buenos Aires), înfrângeri dramatice, meciuri scăpate printre degete în fața unor jucători pe care de regulă i-ar fi învins fără probleme, un duel cu Djokovic abandonat după două seturi în „sufrageria sa”, la Roland Garros, și multe schimburi de mingi fără replică. Nadal, din 2015, a arătat momente de slăbiciune fizică în meciuri, a pierdut la capitolul rezistență în raliu și răbdare. A fost de multe ori umbra celui pe care Agassi îl descria pe scurt, dar foarte sugestiv în „Open. Autobiografie”, la ora duelului de la Rogers Cup, 2005 drept „un puști spaniol despre care vorbește toată lumea. Nu pot să-l bat. Rafael Nadal. Nu pot să-l citesc. N-am văzut niciodată pe nimeni să se miște așa pe un teren de tenis„. Și o umbră a acelui Nadal care era „o brută, un ciudat, o forță a naturii, cel mai puternic și grațios jucător pe care l-am văzut vreodată” – tot în ochii lui Andre Agassi.

Rafael Nadal l-a învins pe Andre Agassi pentru primul titlu Masters 1.000 pe teren rapid, apoi, în 2006, l-a învins în ultimul meci de simplu, la Wimbledon al amercianului

În Canada, Nadal a părut, ca și la Stuttgart, a fi pe drumul cel bun. Forțat de tactica super-agresivă a ucrainianul Stakhovsky, ibericul a accesat la revenirea pe ciment căsuța cu passingurile care l-au făcut celebru. În meciul secund, cu rusul Iujnîi, Nadal și-a regăsit returul lung, agresiv, opus mingilor moi, la limita careului de serviciu care au invitat în acest sezon adversarii la atac. Rafa a menținut pe aproape întreaga durată a meciului mingea lungă, apropiată de tușă, pe forehand și pe rever, a răspuns și în defensivă, la replicile rusului căzut înafara Top 100. Față de Hamburg, unde o problemă la umăr i-a mâncat kilometri buni la serviciu, spaniolul a servit bine. Trecut de cei doi veterani ai sportului alb, jocul lui Nadal s-a dezintegrat însă din nou în fața unui jucător croit după noul calapod în tenis – cel „a la” Djokovic, intrat în Top 5 cu pretenții în turneele de Mare Șlem. Nadal a acuzat startul slab, în care a ratat minge de break. „Aveam nevoie de un început bun în fața unui jucător precum Kei„. Ușor-ușor însă, scenariul pare a semăna cu ceea ce fanii au văzut în cazul australianului Lleyton Hewitt, luat pe sus de noul val din tenis.

„Cred că Nadal își poate reveni. Încă face toate lucrurile corect, dar nu mai joacă la fel de bine precum o făcea. Anxietatea se strecoară în mintea lui, pare neliștit pe teren, joacă multe mingi scurte, unele mingi ciudate. Să sperăm că, într-un fel, va reuși să iasă din această pasă – poate câștigând niște meciuri. Adversarii săi nu se mai tem de el la fel de mult ca în trecut, este greu acum să joci defensiv. Mental este greu. Fizic, este în luptă de ceva timp și se simte. Cred, totuși, că va fi bine, cred că va reveni acolo unde a fost cândva„, a conchis americanul care a stabilit majoritatea bornelor sportului alb, pentru ca apoi acestea să fie depășite, pe rând, de Roger Federer.