„Dacă Nadal câștigă Australian Open, bucuria îmi va fi știrbă la un colț”, scriam în Zeul în chiloți, mâhnit de poza gen playboy în desuuri Armani a marelui jucător. Nu-mi închipuiam că bucuria îmi va fi întreagă în urma înfrângerii lui Nadal.
După ce a câștigat anul trecut Roland Garros, Wimbledon și US Open, miza turneului de la Melbourne era foarte mare pentru Rafa: câștigarea în serie a tuturor celor 4 Grand Slamuri, performanță pe care Federer nu o are în cosmicul său palmares, iar în istoria tenisului au realizat-o doar doi jucători: Don Budge și Rod Laver. Sunt de înțeles frustrarea, furia, sentimentul acut că trăiește o nedreptate pe care trebuie să le fi simțit când corpul l-a trădat chiar de la începutul meciului cu Ferrer. Prietenul și colegul său la echipa de Cupă Davis, aflat într-o dispoziție de joc formidabilă, era oricum un adversar dificil, în fața căruia Nadal avea nevoie de întreaga sa capacitate. O leziune la coapsa stângă i-a redus cu 25%-30% eficiența loviturii de rever și i-a diminuat vizibil viteza de deplasare. Din acel moment, în fața vitalității și agresivității lui David Ferrer, Nadal era practic condamnat.
Am văzut două seturi așteptând ca Rafa să abandoneze din clipă în clipă. N-ar fi avut nimeni ce să-i reproșeze, handicapul lui era vizibil. Am trăit și eu, nu o dată, astfel de clipe, când trupul te împiedică să-ți dai sufletul pe teren. Când adversarul te lovește sistematic, fără cruțare, în partea defectă și n-ai ce să faci. La un moment dat, jocul s-a întrerupt zece minute din pricina salvelor de artificii în cinstea zilei Australiei – Nadal i-a ținut un adevărat „discurs” plin de nervi unchiului său Tony aflat în tribună. David Ferrer a avut și el o probă grea de trecut, întrucât a trebuit să-și execute prietenul rănit fără să clipească, și a făcut-o ca un profesionist – orice ezitare din milă ar fi fost o jignire pentru marele Nadal.
Apoi, mi-am dat seama din privirea lui că va rămâne pe teren până la sfârșit, oricâtă umilință va mai trebui să îndure. S-a „târât” cu stoicism dintr-un colț în altul, a luptat pentru fiecare punct, i-a luat trei ghemuri în setul trei lui Ferrer, nelipsindu-l astfel de satisfacția strângerii de mână finale. Oricând putea să-și spună: sunt numărul 1 mondial, nu e de rangul meu să mă las tăvălit în praf, ies de pe teren și cu asta basta. N-a făcut-o și îi sunt recunoscător pentru asta. Mi-a șters din suflet amărăciunea, din care n-a mai rămas decât un singur cuvânt: Playboy – Băiatul care joacă.
Rezultatele de ieri:
MASCULIN. SFERTURI DE FINALĂ‚: D. Ferrer (Spa) – R. Nadal (Spa) 6-4, 6-2, 6-3, A. Murray (Ang) – A. Dolgopolov (Ucr) 7-5, 6-3, 6-7/3, 6-3. SEMIFINALE (în această dimineață): R. Federer (Elv) – N. Djokovic (Ser). Mâine dimineață: D. Ferrer (Spa) – A. Murray (Ang) FEMININ. SFERTURI DE FINALĂ‚: K. Clijsters (Bel) – A. Radwanska (Pol) 6-3, 7-6/4, V. Zvonareva (Rus) – P. Kvitova (Ceh) 6-2, 6-4. SEMIFINALE (în această dimineață): C. Wozniacki (Dan) – Na Li (Chi), V. Zvonareva (Rus) – K. Clijsters (Bel)
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER