Andrei Pavel a fascinat fanii tenisului românesc cu un rever de pus pe generic și cu un spirit de luptător care depășea maximul în partidele jucate în Cupa Davis. A câștigat adepți cu o carismă unică, cu un aer degajat de star internațional și cu o tușă de umor cu zvâc. Poreclit „Cneazul”, constănțeanul a jucat cu 14 dintre cei 26 de jucători care, de-a lungul anilor, au urcat pe prima poziție ATP, iar pe 10 dintre ei i-a și învins cel puțin o dată.
Cel mai de succes tenismen român de după Revoluție a răspuns provocării ProSport de a compara jucătorul de tenis cu omul din afara terenului.
„Am mers tot timpul pe instinct, și ca jucător, și ca om. Nu cred că am fost foarte rațional. Multe decizii s-au bazat pe instinct. Jucătorul de tenis Andrei Pavel este, clar, mai îndrăzneț decât omul Andrei Pavel! Așa a fost jocul meu, destul de agresiv. Vulnerabili au fost amândoi. Au fost perioade și perioade. Poate ar fi mai bine să spun că am fost, câteodată, puțin timid, nu vulnerabil. Și poate eram un pic mai arogant ca jucător, eu așa simt. Sigur, mi s-a spus și invers„, a spus Andrei Pavel, pentru ProSport.
Mai multe mărturisiri interesante ale lui Andrei Pavel citiți în materialul special de Crăciun care vi-l dezvăluie pe Cneaz înrtr-o lumină neobișnuită, de familist și iubit.
9 meciuri memorabile din cariera lui Andrei Pavel
Anul 2000 era unul în care Andrei Pavel lega constant partide împotriva unor jucători cu titluri de Mare Șlem în palmares sau viitori campioni, foști sau viitori lideri mondiali. Germania adoptivă, țară în care se mutase încă de la 16 ani, a văzut unele dintre cele mai faine momente ale ‘Cneazului’ tenisului românesc.
Într-o perioadă în care ultimul turneu Masters disputat pe zgură, înainte de Roland Garros, se juca la Hamburg, nu la Roma, Andrei Pavel învingea în primul tur un talentat jucător care încă nu împlinise 19 ani. Numele lui: Roger Federer. Elvețianul se poziționa pe locul 50 în clasamentul ATP în acel moment și avea să își ia prima revanșă chiar pe finalul anului 2000, pe teren propriu, la Basel. Andrei Pavel avea să îi mai câștige un set lui Federer, la simplu, în 2001, la Rotterdam, pe hard, în sală, dar per total, palmaresul direct avea să fie stabilit 7-1 în favoarea celui poreclit ‘Mister Perfect’.
Victoria în fața lui Federer a fost susținută de Andrei Pavel cu victorii la Juan Carlos Ferrero, Arnaud di Pasquale și Mariano Zabaleta, toate în minimum de seturi. Guga Kuerten, numărul 7 mondial, l-a învins pe Pavel în semifinale, cu dublu 6-3.
Titlul cu numărul doi din cariera lui Andrei Pavel a venit la un turneu care astăzi nu mai apare în calendarul ATP. În Austria, pe zgură, după o săptămână de vis la Hamburg, constănțeanul începea lin, cu două victorii în minimum de seturi, apoi răzbea în decisiv în sferturi și în semifinale. În finală, ‘Cneazul’ a găsit de partea cealaltă a fileului un sportiv născut la București, plecat alături de părinți, pe când avea doar patru ani, în Australia, țară pe care avea să o reprezinte până la finalul carierei.
Andrei Ilie, cum ne-ar fi plăcut să-i spunem, avea să ajungă peste doar o lună pe cea mai înaltă poziție atinsă în ATP – locul 38 mondial. Tot el avea să ofere una dintre imaginile emblematice ale anilor 2000, după un epuizant meci câștigat în decisiv pe Centralul de la Melbourne, în fața ibericului Juan Carlos Ferrero, când româno-australianul și-a rupt în bucăți tricoul ud. În finala de la Poelten însă, Andrei Pavel reușea să îl învingă pentru prima și ultima dată într-un meci oficial ATP, cu un al treilea 6-2 consecutiv pus pe tabelă în setul decisiv pe zgura austriacă.
La Stuttgart, Andrei Pavel a reușit să învingă, consecutiv, doi foști lideri mondiali. Mai întâi i-a căzut victimă australianul Patrick Rafter, 7-6(2), 6-1, în șaisprezecimi, apoi în optimi l-a învins pe Andre Agassi. Pavel nu a jucat împotriva marelui rival al lui Agassi, Pete Sampras, însă pe Agassi l-a înfruntat de 7 ori, la fel ca și pe Guga Kuerten (tot 1-6 palmaresul direct).
La Stuttgart, în 2000, Pavel a reușit să acceadă în sferturi, fază a tabloului în seria Masters pe care a atins-o în total de opt ori în carieră.
Cel mai important succes al carierei lui Andrei Pavel, la Masters-ul de la Montreal, a însemnat și ultimul trofeu al carierei ‘Cneazului’. Înfruntând doar sportivi din Top 35 începând cu faza optimilor, Pavel a mers în crescendo, l-a învins pe Andy Roddick în sferturi, apoi pe Tommy Haas (retras la scorul de 6-4. 5-0 în favoarea românului).
Pavel descria victoria din finală, împotriva numărului 9 mondial, drept „amețitoare” și explica, într-un interviu pentru Libertatea: „(N.r. – Meciul) L-am abordat relaxat. Mi-am spus: >. Primul set a fost ușor. La începutul celui de-al doilea m-am gândit cum să-l abordez. A fost cea mai mare greșeală. Am ratat două lovituri ușoare și setul s-a terminat. În cel decisiv, m-am concentrat să-mi intre primul serviciu. În fața lui Pat, dacă nu reușești să servești din prima, te mănâncă la cină„.
Andrei Pavel a jucat în turneele de Mare Șlem cu cei mai buni jucători a două generații – Agassi și Federer sau Murray, a jucat împotriva capilor de serie, dar 2002 a adus singurul său succes în fața unui tenismen clasat, la ora disputării meciului, între primii cinci din sportul alb. Aflat într-o formă de zile mari, Pavel l-a răpus pe neamțul Tommy Haas, 6-1, 7-6(9), 6-4. Au fost 159 de minute de tenis perfect din partea ‘Cneazului’, în care a făcut prăpăd pe un serviciu ezitant al lui Haas, ce a livrat în egală măsură ași și duble greșeli (câte zece). Constănțeanul a dominat duelul loviturilor clasice de rever cu o singură mână – un „conflict” după care tenisul actual suspină amar.
A fost prima și singura dată când Andrei Pavel s-a calificat în sferturile de finală ale unui turneu de Mare Șlem. Alex Corretja a pus punct aventurii românului la Paris.
Parcă pentru a închide un cerc, Tommy Haas a fost jucătorul care l-a învins pe Pavel în ultimul său meci la Roland Garros, în 2009, scor 6-1, 6-4, 6-4.
Andrei Pavel a fost un veritabil jucător de echipă pentru România. La simplu, Pavel a încheiat cu bilanț de 32 victorii și 15 înfrângeri, iar la dublu tot pe plus, cu 8-7. Vizita Elveției în România, din 2004, a fost memorabilă pentru fanii tenisului din lumea întreagă, deoarece Roger Federer, proaspăt campion la Australian Open, disputa primele sale meciuri oficiale din postura de număr unu mondial.
Andrei Pavel și Gabi Trifu le-au oferit fanilor prezenți în Sala Polivalentă din București un adevărat regal, o luptă la baionetă la scorul general de 1-1, în care, până la urmă, geniul lui Federer a făcut diferența. Soarta partidei ar fi putut fi alta, luând în considerare faptul că românii au condus cu 3-1 în setul trei, iar apoi Pavel și Trifu au recuperat un break luat devreme de elvețieni în decisiv. Victoria le-a revenit însă oaspeților, după 3 ore și 36 de minute de neuitat.
În ultima zi, un Andrei Pavel stors de resurse nu a mai avut nimic de făcut în fața lui Federer, la simplu, partida fiind închisă de un 6-3, 6-2, 7-5, în patru meciuri.
Andrei Pavel a deschis confruntarea dintre România și Statele Unite cu o victorie de senzație în fața numărului 3 mondial, Andy Roddick, întorcând de la 0-2 la seturi și minge de meci pentru mult mai tânărul său adversar. Enervat de pierderea la limită a primului set, Pavel a reușit să se monteze abia în startul setului trei, pe care l-a început cu break și un 3-0 promițător.
Americanul a continuat să lupte, în ciuda faptului că a acuzat probleme stomacale și a vomitat de mai multe ori de-a lungul partidei. Efortul lui Pavel i-a redus însă la tăcere pe gălăgioșii fani americani, ‘Cneazul’, rămas a doua rachetă tricoloră conform clasamentului ATP, semnând cea mai mare surpriză a respectivei faze a competiției. Chiar dacă americanii nu aveau variantă de rezervă pentru a-l înlocui cu un jucător de simplu pe Roddick, abandonul dublului Hănescu / Tecău de sâmbătă a închis practic ecuația, Răzvan Sabău intrând duminică în locul lui Hănescu, pentru duelul cu Roddick – meci ce a pus capăt confruntării.
23.736 fani s-au aflat în tribune pentru meciul din sesiunea de seară a acestei zile de 29 august. Recordul pentru cea mai numeroasă asistență în sesiunea de seară era bătut, la ediția la care complexul fusese redenumit „USTA Billie Jean King National Tennis Center”, nota la momentul respectiv The Guardian. O Românie întreagă se raliase în spatele îndemnului scris cu litere de-o șchioapă în ziarele de sport: ‘Retrage-l pe Agassi”.
Sorții l-au trimis pe Andrei Pavel să-i fie adversar în primul tur lui Andre Agassi la ultimul turneu din cariera americanului, US Open 2006. Toată lumea a fost cu ochii pe acest meci. Clipul omagial de Adio era pregătit pentru Andre, iar organizatorii s-au temut de multe ori de-a lungul meciului că vor fi nevoiți, deja, să apese play. Sub încărcătura emoțională uriașă, meciul a oferit raliuri spectaculoase, răsturnări de scor. Pavel nu i-a făcut nicio concesie uriașului apăsat de dureri la spate: i-a luat primul set, i-a câștigat primele patru game-uri din setul trei, l-a făcut pe Agassi să schimbe rachetă după rachetă în căutarea soluției magice, l-a făcut să muște adânc din buze salvându-i mingi de set consecutive, însă Agassi a rezistat, preț de încă două meciuri în turneu, învingându-l și pe Baghdatis și înclinându-se ]ntr-un final în fața lui Benjamin Becker.
În ultimii ani, Madrid-ul este un oraș ca un talisman pentru tenisul românesc, rezultatele reușite de tricolore la turneul deținut de Ion Țiriac fiind unele dintre cele mai bune: Simona Halep a câștigat trofeul la două ediții consecutive și a mai disputat o finală, iar în 2016 jumătate din locurile de pe tabloul sferturilor le-au revenit tricolorelor (Halep, Cîrstea, Begu, Țig). Andrei Pavel a jucat însă la Madrid într-o perioadă în care turneul se disputa pe hard, în sală, toamna și nu a reușit decât o singură victorie, în 2004, în fața lui Mardy Fish, atunci când românul se afla pe lista capilor de serie.
Duelul de la Madrid, cu Baghdatis, un jucător născut cu peste o decadă mai târziu și aflat în plină ascensiune în circuit, marchează ultima apariție a ‘Cneazului’ pe tabloul principal al unui turneu din seria Masters, dar și ultimul meci ATP disputat împotriva unui sportiv din Top 25 (Marcos se afla pe locul 22). Andrei Pavel a acces pe tabloul principal din calificări, a echilibrat duelul după o manșă întâi în care nu a avut antidot pentru jocul inimosului cipriot, însă pierderea decisivului l-a privat de un duel cu Rafael Nadal, rămas eluziv până la finele carierei.
Ulterior, în 2009, Andrei Pavel l-a înfruntat pe Andy Murray (pe atunci, locul 4 mondial), în primul tur de la Australian Open, însă nu a putut termina partida, din cauza durerilor la spate. Pavel s-a retras atunci în setul secund, condus fiind de britanic cu 6-2, 3-1. În 2008, Pavel juca un alt meci împotriva unui membru Top 25 ATP, dar în Cupa Davis: atunci, Andrei câștiga la tiebreak primul set în fața lui Jo Wilfred Tsonga (20 ATP), dar le pierdea pe următoarele trei, de fiecare dată la 4.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER