Federer, răpus de Wawrinka în minimum de seturi la Roland Garros: de la „ia-ți punctul” la primul meci într-un turneu de Mare Șlem în care nu a reușit break, după 13 ani

Stanislas Wawrinka (9 ATP) a produs surpriza zilei de marți la Roland Garros, învingându-l categoric, în trei seturi și puțin peste două ore de joc pe elvețianul Roger Federer (2 ATP), scor 6-4, 6-3, 7-6(4).

Programat pe terenul al doilea, Suzanne Lenglen, din cauza sfertului cu prezență franțuzească, Tsonga – Nishikori, duelul sută la sută elvețian a urmat un scenariu greu de imaginat. Stanislas Wawrinka a reușit în premieră să își învingă mentorul și colegul într-un turneu de Mare Șlem, producând un tenis de super-clasă.

Prețul plătit de Wawrinka a fost un „pumn” de fluierături la final, la capătul unui meci de doar trei seturi, condimentat pe final cu o apariție surprinzătoare și aproape câștigătoare a unui Federer extrem de ofensiv, dispus să joace fantezist, cu scurte și veniri punct de punct la fileu și un tiebreak cu două momente controversate, în care nervii celui mai titrat tenismen din istorie au cam cedat.

Stanislas Wawrinka prefața luni meciul din sferturi cu o fotografie plină de umor: cu o mască des întâlnită în tribunele de tenis, reprezentându-l pe Federer. Jucătorul de 30 de ani și-a întrebat fanii dacă poate să intre pe teren pentru ambii, în meciul direct. Parțial, aceasta a fost exact situația din teren, marți: Wawrinka a fost mai „Federer” decât Federer, cu momente geniale, sclipitoare, lovituri de rever fanteziste, perfect plasate pe tușele terenului, lovituri mereu incisive, decisive. Federer a dat rateurile mai mari, a greșit mai dureros, deși, surprinzător, statitistica la această rubrică nu explică deloc diferența de trei seturi în favoarea mai tânărului jucător din Țara Cantoanelor. Federer a încheiat meciul cu doar două greșeli neforțate în plus față de Wawrinka (28 la 26), greșelile forțate fiind la fel de echilibrate între cei doi. Este tipul de raport care, de regulă, în afara meciurilor cu Nadal sau Djokovic, lui Federer îi asigură victoria.

Wawrinka a fost însă într-o zi de grație, a reușit 43 de lovituri direct câștigătoare (față de 28 ale lui Federer), a făcut efort fantastic, fiind la un moment dat aproape, în setul trei, de a reveni într-un punct în care, adus la fileu de vulpoiul Federer, a pierdut racheta din mână la trimiterea unui rever interesant plasat. „Stanimal”, cum este alintat de Brad Gilbert, a ridicat racheta de pe zgură cu stânga, a trecut-o înapoi în mâna dreaptă, încercând, zadarnic – la câțiva centimetri de plasă, să stea în schimb și să returneze și mingea venită fulgerător pe forehandul său.

În ultimele game-uri ale setului trei, Federer cel adevărat a apărut pe teren pentru o vreme: a apăsat accelerația în direcția atacului, iar Wawrinka s-a trezit brusc într-un meci în care lupta împotriva unui „francez”. Tot meciul însă, Federer nu a reușit să îi facă break lui Stanislas – o situație cu care „Fed Express” nu se mai întâlnise de mai bine de o decadă, de la US Open-ul din 2002, atunci când era învins în optimi de Max Mirnîi (34 ATP la acea vreme), scor 3-6, 6-7(5), 4-6.

Iar tiebreak-ul a adus o situație inedită: o minge a lui Wawrinka a fost greșit dată afară de arbitru. Lovitura clar în teren a fost primită cu o reacție nervoasă a lui Federer: „ia-ți punctul”, deși era vorba despre un mini-break. Federer a continuat să fie nervos, a chemat arbitrul în teren la următorul serviciu al colegului său din echipa de Fed Cup a Elveției, dar ceva din concentrarea sa pozitivă a dispărut. Chiar și așa, a salvat o primă minge de meci, la 3-6 în tiebreak, cu o super-lovitură, care a amintit de mingea de meci salvată de Djokovic în fața elvețianului, la acel US Open de poveste în care sârbul i-a refuzat finala.

Wawrinka a închis meciul, la fileu, cu teama de a nu atinge plasa și a scăpa printre degete un meci pe care l-a jucat perfect.