Mihaela Buzărnescu (89 WTA) este un exemplu viu de determinare! A trăit ani plini de durere din cauza problemelor fizice, dar tenisul a răsplătit-o pentru voința ei. „Miki” a urcat 450 de locuri în acest sezon, pătrunzând în premieră în Top 100 WTA după turneul de la Linz, în cadrul căruia a atins faza semifinalelor.
Mihaela a povestit pentru ProSport cum a reușit să impresioneze lumea tenisul la vârsta de 29 de ani atât prin rezultate, cât și datorită unui joc estetic. Sportiva născută la București are cu ce se mândri și în afara terenului, fiind Doctor în Educație Fizică și Sport. Este fascinată de Serena Wlliams, admiră și calitățile Simonei Halep, dar cel mai mult îi place să vorbească desprea ea însăși.
Obiectivul Mihaelei Buzărnescu: Top 50 WTA
Mihaela, cum e să fii în prima sută mondială pentru prima dată? Este un sentiment tare plăcut! E un vis pe care l-am realizat într-un final, așa că mă bucur foarte mult! Sper să mă mențin cât mai mult în acest top pentru că este un alt nivel, într-adevăr, față de circuitul ITF.
Bănuiesc că îți dorești să rămâi în Top 100, dar în același timp să urci cât mai mult… Da, sper să ajung în Top 50 anul viitor. Este obiectivul meu.
Ai reușit un turneu excelent la Linz. Cât de greu a fost să bați jucătoare precum Bencic sau Kontaveit? Au fost meciuri grele… Nu am avut deloc așteptări atunci când am plecat spre Linz. Prietena mea, poloneza Justyna Jegiolka, și ea jucătoare de tenis, m-a întrebat daca vreau să vină cu mine, pentru că eram singură – tatăl meu nu a putut să mă însoțească. Ea a crezut în mine, m-a susținut și mi-a dat încredere. Meciurile au fost dificile, nemaijucând niciodată cu jucătoare de acest nivel, dar am zis că nu este imposibil. Și ele sunt fete care au două mâini, dar într-adevăr au o experiență mai mare pentru că au jucat multe meciuri în circuit, la un alt nivel. Dar am încercat să nu mă gândesc la asta și să îmi fac jocul
La prima prezență pe tabloul principal al unui turneu WTA, obținută după ce a trecut de calificări, Buzărnescu a reușit performanța de a se califica în semifinale. Înainte să cedeze cu 3-6, 6-7 în fața Barborei Strycova, „Miki” le-a învins la Linz pe Anett Kontaveit (7-6, 6-3), Ajla Tomljanovic (4-6, 7-6, 6-1) și Belinda Bencic (6-4, 5-7, 7-6).
Victoria cu Bencic, cel mai frumos moment de la Linz
Care a fost cel mai special moment trăit la Linz? Momentul în care m-am calificat în semifinală! Meciul pe care l-am câștigat în sferturi a fost foarte important: dacă îl pierdeam, trebuia să vin în Luxemburg și să joc calificări, iar asta însemna să conduc toată noaptea și a doua zi să am meci în turul I de calificări. A fost un meci strâns acela cu Bencic, ea a avut două reveniri, poate și un pic ajutată de mine, dar oricum a jucat foarte bine în momentele grele. La finalul acelui meci am simțit o ușurare enormă și în același timp o fericire că voi juca pe tabloul principal și la următorul turneu WTA. Pentru că sunt foarte grele calificările turneelor WTA…
Ai spus că ar fi trebuit să conduci toată noaptea către Luxemburg, în cazul în care pierdeai meciul cu Bencic. Te deplasezi cu mașina personală la turnee? Nu, dar prietena mea, Justyna, a venit din Polonia cu mașina, să mă vadă, sunt vreo 4 ore de condus. Și m-a întrebat dacă vreau să vină cu mine și în Luxemburg, pentru că sunt destul de rele conexiunile între Linz și Luxemburg. Trebuia să merg până la Viena să iau avionul și pierdeam același timp.
În afară de tatăl tău mai ai și alt antrenor? Tatăl meu este antrenor principal și cu el lucrez în permanență. Am mai colaborat anul acesta cu doi antrenori tineri, foști jucători din România. Nu le pot dezvălui numele deocamdată. Am mers împreună cu ei la câteva turnee și e posibil să mai încerc. Și ei mă susțin mereu și mă ajută atunci când tatăl meu nu poate veni cu mine.
Mihaela, antrenată de tatăl Mihai Buzărnescu, este revelația tenisului românesc în 2017, câștigând 5 titluri ITF în acest sezon: Hodmezovasarhely, Izmir, Getxo, Versmold și Barritz.
A suferit două operații nereușite și a vrut să pun racheta în cui de mai multe ori
Îmi poți povesti despre accidentările pe care le-ai suferit în trecut? Da. În anul 2011 mi-au apărut primele dureri la genunchiul stâng. Am continuat să joc inclusiv în 2012, apoi am decis să mă opresc pentru că era necesară o operație, pe care am făcut-o în 2013. Credeam că se va rezolva problema, însă a fost și mai rău! În anul 2014 am mai făcut o operație la genunchi și nici aceasta nu a reușit, din păcate! Atunci am vrut să mă las, nu credeam că voi mai putea să revin în tenis. Aveam în continuare dureri și niciun doctor nu știa ce diagnostic să îmi pună. Am fost și în Spania la medicul lui Nadal, nici el nu a putut să-și dea seama ce am… Ulterior am decis să revin pe teren, pentru că eram obligată, aveam clasamentul înghețat de doi ani. În 2015 am jucat vreo 7 luni, iar anul trecut mi-au apărut din nou dureri puternice, a trebuit să îmi îngheț din nou clasamentul! La fel, credeam că nu mai am șanse pentru că nu mai scăpam de dureri. Anul acesta am început destul de slab, a trebuit să apăr puncte, dar m-au ajutat niște meciuri pe echipe jucate în Olanda și antrenorii de acolo. Pur și simplu, după aceste meciuri nu am mai simțit durere și am început să joc bine. Nu știu cum s-a întâmplat, dar sper să mă simt bine în continuare și să joc la cât mai multe turnee. Acum sunt extrem de fericită!
Ai spus că te-ai gândit la retragere de mai multe ori. Ce te-a motivat să continui de fiecare data? Mă gândeam la retragere, dar mi-am spus mereu că e păcat să renunț la tenis din cauza unei accidentări și mi-am mai dat o șansă. Am vrut să mai încerc de fiecare dată. În plus, familia și prietenii m-au susținut și au crezut în mine. Totul depindea de încrederea pe care o am eu, așa că am intrat să joc deși știam că îmi va fi foarte greu. Mergeam singură la turnee… Era greu!
Ce a impresionat-o cel mai mult la Simona Halep
Sunt mulți oameni care îți laudă stilul de joc, spunând că e ceva diferit în circuit. Tu cum te-ai autocaracteriza? În general am un joc ofensiv. Nu sunt o jucătoare pasivă în timpul meciului, îmi place să conduc jocul, să punctez. Sunt și puțin vulcanică… Nu am un stil de stângace care lovește multe mingi liftate sau înalte. Dar îmi folosesc oricum arma de stângace. Mă bucur că sunt oameni cărora le place jocul meu și care mă susțin! Sunt convinsă că vor fi și momente care nu vor fi pe placul lor, pentru că așa e în orice sport: când câștigi e bine, iar când pierzi te critică lumea. Dar eu vreau să îmi văd de jocul meu și să nu mă uit prea mult pe forumuri și pe comentarii, pentru că mă pot influența negativ.
Ai vreo jucătoare preferată care te inspiră? Da, Serena Williams. Îmi place atât jocul ei, cât și ambiția și răutatea pe care o are. Am urmărit-o de când era mică. La început mi-a plăcut de sora ei, Venus, dar cu timpul a început să-mi placă mai mult de ea.
Îți place ceva și la Simona Halep? Cu Simona mă știu de mult… Sigur că îmi place. Și ea este foarte ambițioasă și nu renunță niciodată, iar asta îmi place. Pe teren dă tot ce poate în toate meciurile. Îmi amintesc când a vrut să-și îmbunătățească o lovitură, acum câțiva ani, a renunțat să mai joace meciuri oficiale timp de câteva luni și și-a perfecționat acea lovitură. Am apreciat foarte mult decizia pe care a luat-o la acea vreme. De aceea a ajuns unde este acum.
Ați fost coechipiere în Fed Cup, în anul 2012. Crezi că veți deveni din nou colege odată cu intrarea în Top 100? Nu depinde prea mult de mine, ci de hotărârea federației, de antrenorii care selecționează jucătoarele. Depinde de clasament, dar și de cine vrea să vină. Bineînțeles că eu mi-ași dori, dar nu e nicio problemă dacă nu sunt selecționată în Fed Cup.
Buzărnescu a solicitat un wild card la turneul desfășurat în luna iulie la București, dar organizatorii le-au preferat pe Irina Bara, Jaqueline Cristian și Elena Gabriela Ruse.
Mihaela Buzărnescu e Doctor în Educație Fizică și Sport: „M-am gândit la o posibilitate de a face altceva”
Ai fost dezamăgită pentru că FRT nu ți-a acordat wild card la turneul de la București. Ai trecut peste acel moment? Sigur… Într-adevăr, a fost o situație delicată, dar am fost atât de fericită pentru că am câștigat turneul ITF din Germania, care s-a încheiat înaintea calificărilor de la București. Pentru mine a contat foarte mult acel titlu! Am avut o susținere foarte frumoasă în finală, au venit mulți români să mă vadă și a fost un final de săptămână fericit. Până la urmă a fost mai bine așa. Eram bucuroasă dacă jucam la București, dar până la urmă am reușit să ajung pe tabloul principal al altor turnee WTA. Tot răul spre bine!
Știu că ești Doctor în Educație Fizică și Sport. Ai idee dacă mai există vreo jucătoare de tenis cu acest titlu? Am înțeles că doar Mikhail Youzhny, din circuitul ATP, mai are titlu de doctor. Deci am fi doi în tenis! A fost o ambiție, dar am vrut să obțin acest titlu și pentru că eram accidentată și mă gândeam că nu mai pot reveni în tenis. Am vrut să urmez cursurile doctorale, gândindu-mă la o posibilitate de a face altceva după cariera de jucătoare. A fost foarte greu, cursurile doctorale sunt foarte grele, dar mă bucur că am reușit să le trec.
Felicitări și succes în continuare! Mulțumesc!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER