Imediat ce Simona Halep a făcut operația estetică la nas, Irina Begu a suferit o intervenție chirurgicală asemănătoare, dar mult mai complicată. Begu a ales o metodă care i-a schimbat viața lui Novak Djokovic.
La două săptămâni după ce a cucerit Țiriac Foundation Trophy, organizat în septembrie la București, Begu s-a operat la nas unde a suferit o rinoseptoplastie, o intervenție chirurgicală nu numai estetică ci și una care să elimine cauzele care îi provocau congestie nazală și probleme de respirație.
„Piezo Nose Aesthetics” este tehnica aplicată de medicul chirurg lui Begu: cu aparatură ce utilizează ultrasunetele (fără instrumentație de tăiere sau zdrobire), Irinei i s-a modelat nasul prin corecția hipertrofiei cometi nazale combinată cu deviația de sept.
Sub anestezie generală timp de 3 ore, lui Begu i s-a retușat poziția septului nazal printr-o incizie care a îndepărtat inclusiv cartilajele în plus. Cu „Preservation Rhinoplasty” care nu mai distruge țesutul, Irinei i-a fost poziționat septul pe linia de mijloc pentru a egaliza nările în așa fel încât să fie îmbunătățită funcția respiratorie.
Ca și intenția inițială a lui Halep (înainte ca Simona să fie înștiințată de testul pozitiv cu „Roxadustat” de la US Open) de a nu rata debutul sezonului 2023 din Australia, Begu a evitat riscul infecțiilor respiratorii cauzat de anotimpul rece: chiar dacă antibioticele administrate în timpul operației protejează împotriva expunerii la temperaturi foarte scăzute, imediat după intervenția chirurgicală este esențial ca mucoasa nazală sensibilă să fie protejată.
Nasul a rămas edematiat după operație dar și-a revenit treptat în aproximativ 10 zile. Irina a reluat activitățile curente la câteva zile postoperator dar efortul fizic l-a evitat în următoarea lună.
Odată cu dispariția inflamației țesuturilor, cicatrizarea internă încă dureaza și poate fi anticipat finalizată până la 2-3 luni postoperator (în anumite cazuri cicatrizarea se poate prelungi și transforma într-o fibroză permanentă).
Exact în urma unei astfel de intervenții, Djokovic și-a mărit de două ori capacitatea respiratorie: înaintea operației, sârbul ajunsese chiar să leșine pe teren (finala Umag 2006, sfert de finala Australian Open 2008) iar operația suferită la nas i-a schimbat viața odată ce Nole și-a reconfigurat dieta adoptând un regim alimentar care să contracareze intoleranța la gluten.
Interesant că antrenorul lui Begu, Victor Crivoi, este primul tenisman care, diagnosticat cu boala celiacă, a fost forțat să își modifice, radical, stilul de viață astfel încât să mai poată juca tenis.
„Regimul fără gluten înseamnă, practic, o disciplină. Să menții regimul fără gluten pe o perioadă lungă de timp nu este ușor pentru că nu găsesești peste tot alimente potrivite și te învață să mănânci mai sănătos” puncta Crivoi, pentru ProSport, la Miami.
Cu mai bine de un deceniu în urmă, Irina Begu a irosit șansa uriașă de a semna un contract cu al doilea cel mai mare producător de echipament sportiv din lume în ciuda recomandărilor, intermedierii și chiar a prezenței fizice a lui Ilie Năstase la negocierea care a avut loc în Bavaria, la Herzognaurach (23 de kilometri nord-vest de Nurnberg).
„Îmi aduc aminte când aveam contract cu Adidas. Tot timpul îmi spuneau, având în vedere că arăt binișor pentru o sportivă, că mai degrabă arăți bine și ești în top 20, decât să nu arăți bine și să fii numărul 1.
Când ești în top 20, oricum ești văzută, ești sus și stă lumea la fiecare turneu. Așa că îmi spuneau: Mai bine ești frumușică și în top 20, decât… mai puțin frumoasă și numărul 1. Vă dați seama, au și ei cotele lor, e o piață. Americancele pot câștiga mulți bani la fel chinezoaicele, japonezele. Este și motivul pentru care Naomi Osaka este cea mai bine plătită sportivă din lume” este mărturia prin care Sorana Cîrstea a dezvăluit impactul crucial avut de legea nescrisă a marketingului sportiv „Pretty Women” în tratativele impuse de un contract publicitar evaluat la milioane de euro.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER