În timp ce glezna piciorului drept se reface, Mihaela Buzărnescu se menține pe poziția 23 WTA, se odihnește, adună energie, face planuri și își ia foarte în serios rolul de model pentru piticii care visează să ajungă și ei pe cea mai mare arenă de tenis a lumii – la Flushing Meadows ori pe Centralul cu praf roșu, sacru, de la Roland Garros. Sportiva de 30 de ani nu a obosit și nu s-a plictisit, chiar dacă, și cu o lună de pauză forțată de accidentare, a jucat deja 108 meciuri anul acesta în circuitul profesionist de tenis (simplu plus dublu, cumulat – cu încă două luni rămase până la finalul sezonului). „Miki” a câștigat 68 dintre aceste partide și este foarte aproape de a trece pentru al doilea an consecutiv de 70 de victorii la simplu și dublu. Însă planul nu se schimbă: vrea cu ardoare să revină pe teren, pentru finalul de sezon, iar apoi, în 2019, să meargă mai departe în același ritm infernal.
Ai ajuns în Top 100. S-a echilibrat balanța financiară? Pot spune că este mai bine acum decât înainte, când nu puteam să mă bucur de aceste lucruri, dar costurile sunt mari la acest nivel, mult mai mari decât înainte. Eu abia am intrat în top și ar trebui să mă mențin câțiva ani ca să pot spune că a fost un echilibru bun, poate chiar și un profit. Doar că eu nu merg pe această premisă. Joc tenis cât mai mult pentru că este pasiunea mea, mi-am dorit asta de mică. Dacă sunt sănătoasă, rezultatele sunt și ele. Altfel, nu, prin această prismă nu mă gândesc la sport, ci pur și simplu că este viața mea și ce mi-am dorit de la vârsta de cinci ani.
Ai numărat câte amenzi ai luat în circuit? Puține, foarte puține! Da. Două anul acesta și una, poate două în restul carierei.
Mihaela Buzărnescu se reface în România. Foto: Dorel Avăcăriței
Asta deși sunt multe momente în care te descarci pe teren. Sunt foarte multe clipuri devenite virale pe internet cu răbufnirile tale din timpul meciurilor. Te uiți câteodată la aceste clipuri și îți spui – Doamne, nu sunt eu!? M-am uitat anul acesta de câteva ori. Într-adevăr, sunt câteva ieșiri care nu ar trebui să aibă loc, dar eu lupt pentru fiecare minge. Așa sunt eu, mă exteriorizez. Nu doresc să fac lucrul acesta, nu este frumos și, deja, la ultimele turnee, am fost mult mai calmă și s-a văzut acest lucru. Sper, încet-încet, să mă schimb și să fiu un exemplu și mai mare pentru cei care se uită la televizor.
Este o curiozitate a multor fani: ești la fel și la meciurile de dublu? Ai fost toată cariera mai nervoasă, și la nivelurile mai de jos ale tenisului, sau este ceva ce a venit cu presiunea, cu presiunea premiilor mai mari, cu presiunea punctelor? Și presiunea poate fi un factor, dar asta este. Trebuie să mă accepte lumea așa cum sunt. Mă exteriorizez, îmi doresc să câștig. Bineînțeles, sunt unele persoane care mi-au spus să continui așa, alte persoane care mi-au spus că ar fi bine să mă schimb. Vom vedea pe viitor cum va fi. Și la dublu mă mai exteriorizez, dar acolo s-a întâmplat mai rar. Competiția la simplu este mult mai puternică pentru mine pentru că este individual. Asta este, cu timpul, se vor regla.
Doctor în Educație Fizică și Sport. Foto: Dorel Avăcăriței
Ți-ai da copilul la tenis? I-ai fi antrenoare, i-ai construi un teren de tenis în spatele casei, ce ai face? M-am gândit la varianta asta o dată, după care am șters-o și, deocamdată, am spus că mi-ar plăcea să joace tenis, dar va fi alegerea copilului. Nu vreau să îl forțez dacă nu îi va plăcea și nu va vrea să practice acest sport. Nu este ușor ca părinte să antrenezi propriul copil și vor fi multe sacrificii, așa că dacă el va dori, voi porni pe acest drum, dacă nu – vom încerca să găsim altceva. E destul de departe acest gând…
Cum e să fii antrenată de tata – e un avataj? Când e un avantaj și când e un dezavantaj? Sunt antrenată de tata și de Frățilă Septimiu, din Cluj. Este un avantaj, din toate punctele de vedere, să ai și părintele și pe altcineva alături de tine, când ești la acest nivel. Mă bucur foarte mult că tata mi-a rămas mereu alături și a fost mereu prezent și mă bucur că l-am găsit și pe Septimiu anul trecut, ca să găsim o modalitate de colaborare. A fost ca o picătură care mi-a adus mult succes în carieră și au contat foarte mult ambele lucruri. Și mă bucur mult să îi am alături.
De la cine visezi că primești un sfat, din tribună? Că îți șoptește blând – Mark Philippoussis, Rafter, Nadal sau Federer? Aș vrea un sfat de la Nadal! Că este și stângaci, mi-a plăcut de mult stilul lui de joc și ambiția cu care practică acest sport!
Sponsorul Mihaelei are loc special pe tricoul jucătoarei FOTO Dorel Avăcăriței
Operator video: Dorel Avăcăriței / Montaj: Dan Tănase
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER