Măritată cu tenisul**

Sorana Cîrstea (22 de ani)a încheiat anul prima într-un top al româncelor – loc 27 mondial WTA. O performanță care o face să vorbească nonșalant despre toți factorii care au propulsat-o în top 30: constanță, mental, hotărâre.

Sorana, cum se câștigă constanța în tenis? Povestește-mi, din experiență…
Prin foarte multă muncă. Am muncit de două ori mai mult decât o făceam înainte. Am avut și o oarecare disciplină, atât în teren, cât și în afara lui, pentru că mi-am dat seama că la nivelul ăsta trebuie să le faci pe toate 100% și, cred eu, am pornit pe un drum bun. Urmează patru săptămâni de antrenament, cu o pregătire foarte, foarte grea, care sper să mă ajute să ajung acolo unde îmi doresc.

Ce înseamnă «o pregătire foarte, foarte grea»?
Am două ore de antrenament dimineața, o oră și jumătate de pregătire fizică după-amiază, două ore de tenis, apoi din nou o oră și jumătate de pregătire fizică. În total, șapte ore, plus recuperare și, de multe ori, vin de dimineață la ora opt la bază și plec printre ultimii de acolo. Este foarte multă muncă zilnică. Trebuie să fiu mereu constantă, disciplinată. Îmi dau seama că nu am cum să fac lucrurile altfel. Munca este singura cale către performanță.

Câte ore crezi că va trebui să te pregătești pentru a fi în Top 10 WTA?
Toată lumea spune că am potențial de top 10, însă cred că, așa cum am dovedit și anul acesta, în momentul în care am o zi bună, pot să bat pe oricine, nu contează că e numărul 1, numărul 2 sau numărul 50. Important este să fie o obișnuință cu un nivel ridicat. De asta spun că, pentru mine, e foarte important să capăt o constanță în joc. De multe ori, pe teren, diferența între cei din top zece și ceilalți o face și mentalul.
28 de turnee pe an

Tu cum poți să intri și să bați pe cineva din Top 10, din punct de vedere mental?
(convingător) Acum nu o fac neapărat mental. O fac inconștient, mă folosesc de jocul meu. De asta toată lumea îmi spune că am un potențial fantastic pe care nu mi-l valorific deocamdată. Datorită acestui lucru am declarat în nenumărate rânduri că prin multă muncă pot să fac ceva cu potențialul ăsta.

Lucrezi la mental?
Am ajuns să joc 28 de turnee de tenis pe an, aproape câte unul pe săptămână. Ai de fiecare dată o nouă șansă. Dacă nu câștigi un turneu, ai parte de o înfrângere. Indiferent că aceasta e în finală sau în sferturi. E o înfrângere! Trebuie să înveți să treci peste ea, pentru că peste două zile începe alt turneu și tot așa. Mental, sunt foarte multe suișuri și coborâșuri în sportul ăsta.

Și cum îți menții echilibrul mental?
Toate vin ca un domino! În momentul în care câștigi, capeți o încredere și intri altfel în teren, cu o oarecare superioritate. Mi s-a întâmplat să am înfrângere după înfrângere și am căzut din punct de vedere psihic. Acum mă aflu pe o pantă ascendentă. Ă‚sta e marele merit al victoriilor. Sunt foarte încântată pentru 2013, pentru că sunt sigură că îmi va aduce lucruri minunate.

Ce îți dorești, în momentul ăsta, din punct de vedere personal?
Știu că va suna clișeic, dar îmi doresc sănătate.

Atunci,o să te întreb altceva: câte cereri în căsătorie ai primit în 2012, comparativ cu 2011?
Am primit mult mai mult, pentru că eu am spus tot timpul ceva: cu cât ești mai sus în clasament, cu atât ești mai atrăgătoare.

A, deci nu ești atrăgătoare tu, Sorana, ci și contul, bănuiesc?
Da, se leagă toate! Iar treaba asta am simțit-o și eu pe propria mea piele: joci bine, primești atenție mai multă, iar cererile și alte lucruri vin de la sine.

Să înțelegem că în 2013 există șanse mari să te vedem măritată!?
(râde) Nu, nu, nu, nu!

Dacă se păstrează proporția asta, în 2013 vei primi o sumedenie de cereri…
Glumesc! În momentul de față lucrurile de genul ăsta nu fac altceva decât să mă amuze și cred eu că e interesant să vezi atât de multă implicare din partea fanilor.

„Crăciunul și Revelionul nu există pentru mine”

Ce vei face de sărbători?
(prompt) O să joc tenis! Pe 23 decembrie plec în Australia și voi ajunge acolo pe data de 25, când probabil mă voi duce direct la hotel, apoi la antrenament și la somn, că trebuie să mă obișnuiesc cu fusul orar. Iar pe 31 decembrie am primul meci, așa că la ora 12:00 voi fi în pat. Așa s-a întâmplat și anul trecut. Îmi aduc aminte că pe 1 ianuarie aveam meci și m-am dus la culcare la ora 10:00. La miezul nopții au început artificiile și eram nervoasă că m-au trezit din somn, că eu aveam meci ziua următoare. Pentru mine, Crăciunul și Revelionul nu există, din păcate, asta pentru că sezonul începe foarte devreme, în prima săptămână din ianuarie.

Se poartă foarte mult cărțile autobiografice la marii sportivi. Ce titlu ai vrea să aibă cartea ta?
Nu m-am gândit niciodată la așa ceva. În tenis, ai parte de o carieră bogată, una care te urcă și te coboară. E ca un fel de rollercoaster. Probabil că abia la sfârșitul carierei mă voi gândi la așa ceva. Sper să am un final fericit, să am ce scrie în ea. Cea mai mare teamă este cea de regret. De asta acum fac tot posibilul să dau 100%, pentru ca atunci când voi termina un turneu, un an sau o carieră, să pot să fiu împăcată cu mine însămi. Să trăiești cu regrete e cea mai mare pedeapsă.

Ai vreun regret din prima parte a carierei?
În prima parte eram foarte mică și vin dintr-o țară în care sistemul nu te ajută foarte mult, nu știi clar ce ai de făcut. Am fost ajutată de părinți, așa că nu pot spune că am regrete mari din perioada aceea. Am unele mici, legate de antrenori, de anumite perioade competiționale, de accidentări. Consider că ele mi-au afectat cariera și e destul de dificil să trăiești cu ele. Din cauza asta mi-am promis că voi încerca să dau 100%, să mă gândesc de zece ori înainte să iau o decizie importantă.

O ultimă întrebare, una destul de delicată. Sportul este lovit de mafia pariurilor. Este atins de ea, iar pe asta nu o poate contesta nimeni. Cum vezi tu tenisul din interior și care crezi că e influența acestui flagel asupra sportului?
(ezită) Tenisul e un sport extrem de mediatizat. Eu sunt și genul de om care nu e la curent cu toate știrile, tot timpul încerc să mă focalizez pe ceea ce îmi face plăcere și nu am auzit de asemenea cazuri. E adevărat, ni s-au făcut anumite instructaje din interior, din partea WTA-ului, ne-au făcut atente către acest subiect, însă cred că la fete nu e atât de tare atins. Nu-i ca la ATP. Am aflat de subiecte de genul acesta de la voi în ziar. Cât ești acolo, în interior, ești cu echipa ta. Tenisul e un sport destul de singuratic, fiecare își vede de treaba lui. Cred că WTA e curat, neatins de așa ceva.

Mâine, de la ora 10:30, la clubul lui Dinu Pescariu din București, Sorana Cîrstea și Horia Tecău vor juca tenis cu micii aspiranți la circuitul profesionist