Corespondență din Paris
Rafael Nadal a câștigat, duminică, pentru a douăsprezecea oară turneul de la Roland Garros. Niciun sportiv, niciodată nu a reușit, vreodată, atâtea victorii măcar într-un turneu de 250 de puncte, darămite într-un Grand Slam. Pare floare la ureche? Conferința de presă a proaspătului-vechi-campion al Openului Francez a dezvăluit vulnerabilitățile nevăzute pe care ibericul a trebuit să le depășească pentru a pune din nou mâna pe trofeu, la 14 ani de la primul succes în capitala Franței.
Ce povară poate ascunde un om care numai ce a încheiat finala cu două seturi de 6-1, ba mai mult, îi ferfenițise toată încrederea, siguranța și armura lui Federer, nu mai departe de vineri? Ibericul a lăsat să se înțeleagă, clar, că și-a pus chiar problema să nu joace în acest an la Paris. Imaginea triumfală, imaginea cu Rafa prăvălit pe zgură, pe spate, cu brațele desfăcute, imaginea cu Rafa înlăcrimat de emoție și imaginea cu Rafa mușcând din trofeu cu poftă și ridicându-l, apoi, deasupra capului, până sus la nori, și-au dezvăluit la final rama care le face și mai strălucitoare pentru fiul favorit al Insulei Mallorca. Ce-i drept, ibericul și-a amânat de trei ori conferința de presă și a ajuns la discuția cu jurnaliștii cu o oră și zece minute de întârziere, adică fix cât i-a luat ibericului să sfredelească spre finiș în seturile trei și patru ale finalei.
„Astăzi, pentru mine a fost extrem de important să nu pierd teren în fața lui (n.r. – în ceea ce privește poziționărea pe teren față de linia de fund), deoarece, altfel, de la câțiva metri în spate era atât de greu, pentru că el are atâta forță în forehand și este și extrem de complicat să joci contra reverului său, atunci când acestea zbârnâie. Cred că am gestionat situația bine. Dar primul set a fost atât de dificil! Intensitate ridicată, puncte excelente. A trebuit să rezolv o problemă, să îl pun în dificultate la serviciu, pentru că este un jucător căruia îi returnezi foarte greu mingea și dacă este în control, nu ai prea multe șanse„, a analizat succint finala, Nadal.
În acest context, pauza de vestiare de la finalul celui de-al doilea set a fost crucială pentru a-și pune ordine în idei.
Discursul lui Nadal a ajuns, îndată, într-o zonă de confesiune cu accente filosofice. Una ce poate servi drept inspirație pentru orice coleg sau colegă din circuit.
Dulceața celui mai recent din duzina de trofee la Roland Garros a lui Rafa. Nadal explică exact ce dă strălucire victoriei din 2019: „După meciul din primul tur de la Barcelona am stat singur câteva ore într-o cameră și m-am gândit la ce trebuie să fac. A trebuit să iau o decizie. Una dintre variante era să iau o pauză și să îmi recuperez corpul”
„E greu când ai probleme în lanț”, mărturisește Nadal, duminică seară. „Am spus cinstit, după Indian Wells, că eram jos de tot cu moralul. Fizic și mental eram jos, dar întotdeauna am dat mai multă importanță aspectului mental.
Mental, din cauza faptului că am avut acea serie de probleme, am pierdut din energie. Este dificil când încasezi una, apoi alta și uneori ești groggy. Pentru mine a fost important ca în acele momente să am echipa, familia și oamenii potriviți alături de mine. La Monte Carlo și la Barcelona am spus că am niște probleme, pentru că nu mă mai simțeam deloc bine, nu mă mai bucuram de joc. Eram mult prea preocupat de problemele de sănătate și, cinstit vorbind, eram prea negativ.
După meciul din primul tur de la Barcelona am stat singur câteva ore într-o cameră și m-am gândit la asta, la ceea ce trebuie să fac. Au fost câteva lucruri în privința cărora a trebuit să iau o decizie. Una dintre variante era să iau o pauză și să îmi recuperez corpul. Iar cealaltă – să îmi schimb radical atitudinea și mentalitatea, pentru a putea juca săptămânile următoare”, spune Nadal, pe un ton sobru, serios.
„M-am gândit mult și cred că în final am reușit să schimb și să lupt pentru fiecare mică îmbunătățire. De la acel meci cu Mayer, din primul tur de la Barcelona, cred că am reușit să cresc un pic de la zi la zi, până aici. Nu am jucat rău la Barcelona în următoarele trei meciuri (n.r – învins în semifinale de Thiem), am jucat mai bine la Madrid (n.r. – învins în semifinale de Tsitsipas) și apoi și mai bine la Roma, unde am făcut un turneu foarte bun (n.r. – victorie în finală în fața lui Djokovic). Nu cred în schimbări drastice. Cred că este mai bine să o faci pas cu pas, ca să ai pe ce să consolidezi. Evident, să am acum acest trofeu înseamnă mult pentru mine. Însă cea mai mare satisfacție este schimbarea de dinamică pe care am reușit să mi-o produc”, a punctat Nadal, cel care a împlinit 33 de ani pe 3 iunie, în timpul turneului din capitala Franței.
Nadal joacă fiecare punct de parcă viața sa ar depinde de asta sau de parcă ar fi minge de meci. Unul dintre cele mai răspândite clișee care îl privesc, explicat de Rafa
„Ah, nu pot să joc fiecare punct ca și cum ar fi minge de meci, pentru că atunci ar însemna că pierd mai mult decât câștig. Ești mult mai stresat dacă pierzi o minge de meci, nu?
Dar, am avut multe probleme de sănătate de-a lungul întregii mele cariere. De aceea, am jucat mereu cu cea mai înaltă intensitate, cu multă dăruire. Multă pasiune pentru competiție. Probabil că toate prin câte am trecut mi-au dat un pic în plus de dăruire, pentru că știu că nu voi fi aici pentru totdeauna. Așa că încerc să fiu pozitiv, implicat și dedicat fiecărui lucru pe care îl fac. Cât timp voi juca va trebui să fac lucrul acesta. Atlfel, la momentul în care am ajuns cu cariera mea, nu ar mai avea niciun rost”, a spus Nadal după 10 minute trecutede 9, ora locală la Paris.
Cursa cu Federer, ca un detalșiu de background: „Nu poți să fii frustrat în permanență că vecinul are o casă mai mare decât tine, un televizor mai mare sau o grădină mai frumoasă. Eu nu văd așa lucrurile în viață. Este o motivație, sigur, dar nu este o obsesie”
Victoria din finala de duminică l-a dus pe Rafa Nadal la 18 trofee de Mare Șlem câștigate, la două lungimi în urma deținătorului recordului absolut în materie, Roger Federer (20 trofee).
„Am ratat vreo 15 turnee de Mare Șlem din cauza accidentărilor, așa că este greu să mă gândesc la recordul lui. Chiar nu îmi pun mai deloc problema dacă o să îl prind sau nu din urmă pe Roger.
Nu poți să fii frustrat în permanență că vecinul are o casă mai mare decât tine, un televizor mai mare sau o grădină mai frumoasă. Eu nu văd așa lucrurile în viață. Încerc să fac lucrurile în felul meu și sunt foarte mulțumit de ceea ce am obținut. La final de carieră, dacă voi reuși să îl egalez sau să fiu mai aproape de el, va fi incredibil. Dacă nu, tot incredibil, nu?
Este o motivație, sigur, dar nu este o obsesie a mea. Nu pentru asta mă trezesc în fiecare dimineață să merg la antrenament. Nu cred că, la final, cariera îmi va fi în vreun fel mai realizată dacă îl egalez pe Federer sau dacă fac ceva ce a făcut și Djokovic. Cred că am realizat în carieră mult mai mult decât am visat vreodată”, a transmis numărul doi mondial.
Nadal a tras linie cu o afirmație care le poate servi drept model și juniorilor, dar și starurilor ATP sau WTA care trec prin momente mai nefaste în carieră ori dimpotrivă. „Pentru mine, lucrul pozitiv este că, având constant probleme, mereu încerc să găsesc o cale să merg mai departe și să merg pe calea mea. Și, iată-mă, la 33 de ani, bucurându-mă de tenis, jucând tenis de înalt nivel – hai să vedem pentru cât timp voi mai reuși să fac acest lucru”.
Citește și: Cronica finalei Roland Garros 2019, Nadal – Thiem, secvență cu secvență: prim set de nivel stelar cu „D-wall”, „punch”-ul challenger-ului, replica taurului furios și defilarea spre finiș a lui Rafa
Citește și: Victorie albastră la Roland Garros 2019. După ce le-a refuzat accesul în finala Fed Cup lui Halep & Co, Mladenovic scrie istorie pe zgura de la Paris
Citește și: Ștafeta s-a predat la Paris! Trofeul câștigat anul trecut de Simona Halep pleacă în Australia: Ashleigh Barty a câștigat finala feminină la Roland Garros 2019. „A fost meciul perfect”
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER