Noua Zeelandă este o țară cu doar cinci sportivi în clasamentul mondial al tenisului masculin de simplu. Tot cinci sunt și în cel de dublu, cele două ierarhii având doi sportivi în comun. La capătul opus al spectrului – Japonia, o țară cu sute de sportivi și la simplu, și la dublu. Și totuși, Ben McLachlan, un specialist al probei de dublu de pluton, aflat pe poziția 133 ATP, a decis să reprenzinte Japonia. Și este acum este numărul unu în „Țara Soarelui-Răsare” la dublu, echivalentul lui Kei Nishikori în postura de număr unu la dublu și om în echipa de Cupa Davis a Japoniei.
„Tenisul este un sport important în Japonia și bine finanțat, așa că voi primi sprijin important jucând pentru Japonia. Cred că asta este cea mai importantă diferență – în ceea ce privește oportunitățile. Tenisul este mare în Japonia, mult mai popular decât în Noua Zeelandă„, a declarat Ben McLachlan pentru Tennis World. „Niponul-Kiwi” a câștigat săptămâna trecută primul titlu Challenger sub steagul Japoniei, la Gwangju. În iunie, Ben câștiga Challenger-ul de la Todi, în Italia, pentru Noua Zeelandă.
Turning Japanese este un site care se ocupă exclusiv de subiectul obținerii cetățeniei japoneze. Potrivit informațiilor furnizate de această platformă gândită tocmai pentru a-i ajuta pe cei care vor să devină cetățeni, spre deosebire de alte țări, Japonia nu facilitează în niciun fel naturalizarea în cazul sportivilor. Ei trec prin același proces anevoios ca toți ceilalți interesați. Aparent, sistemul japonez prevede „naturalizarea în condiții extraordinare”, însă această rută nu a fost niciodată utilizată.
Cele 105
Sumo. Potrivit celor de la Turning Japanese, pentru a participa într-un concurs de sumo nu este necesară cetățenia japoneză. Poți primi titlul de yokozuna și ca cetățean străin (echivalentul numărului unu, o distincție pe care nu o poți pierde; în momentul în care un luptător nu mai poate performa la nivelul cel mai de sus, el se retrage cu onoare din sport). Hawaianul Chad Rowan s-a naturalizat și a devenit celebru la nivel mondial drept Akebono TarÅ.
Dreptul de a deveni prosefor sau maestru de sumo în Japonia este rezervat însă, istoric, pentru 105 familii, iar numele este extrem de important. De aceea, naturalizarea devine o prioritate în acest sport.
Tot din însoritul Hawaii, Jesse James Wailani Kuhaulua este cel mai cunoscut luptător care s-a naturalizat japonez, în timp ce primul luptător european care a făcut acest pas a fost bulgarul Kalojan Stefanov Mahljanov – în 2014.
O dată ce luptătorii sunt naturalizați, ei primesc automat un nume din lista celor 105 ‘legale’ în sumo.
Brazilianul Japoniei pe terenul Cupei Mondiale de fotbal din 1993
Țara care a creat chiar și benzi desenate manga având în centru jocul și dragostea pentru fotbal (Captain Tsubasa), a avut parte, desigur, și de fotbaliști naturalizați. Brazilianul Ruy Gonçalves Ramos Sobrinho a jucat pentru niponi la Cupa Mondială din 1993, fiind trecut pe foaia de joc drept Rui Ramosu. Istoria s-a repetat la Cupa Mondială din 2002 – Alessandro dos Santos a îmbrăcat tricoul naționalei Japoniei drept Aresandoro Santosu.
La softball și tenis de masă, Japonia a importat talente din China. La baschet – din Statele Unite, pe Eric McArthur și Milton Henderson Jr. La volei – brazilience precum Marcos Sugiyama Esteves. La hochei pe gheață – din Canada, pe Chris Bright și Joel Dych.
Kokuseki Sentaku. Interesant este că cei care au un singur părinte japonez au posibilitatea de a alege să reprezinte Japonia după ce au împlinit vârsta legală de 20 de ani, la care un japonez este recunoscut ca adult. În acest caz, nu se consideră „naturalizare”, ci drept ‘din naștere’
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER