„Parcă aveam o gaură în piept. Mă simțeam minusculă – ceea ce este absurd, pentru că am 1,83 m. Nu înțelegi viața unei jucătoare până când nu ajungi acolo, este copleșitor”. Mărturia unei tenismene care, la 22 de ani, a luptat cu depresia clinică

Rebecca Marino are 27 de ani, reprezintă Canada, a învins depresia și acum învață să iubească din nou tenisul – sportul în care a fost, în 2011, între cele mai bune 40 ale lumii. Rebecca și-a spus povestea, într-un interviu emoționant pentru The Telegraph.

Cu o lună înainte de a atinge cel mai bun rezultat al carierei – locul 38 WTA pe 11 iulie 2011, Rebecca era într-un autobuz în Birmingham, în drum spre centrul de tenis. A început să plângă, în hohote, fără să știe de ce și fără să se poată opri. Așa a început marea încercare a Rebeccăi.

La doi ani distanță de la acest episod, Marino a fost nevoită să se retragă, la doar 22 de ani, fiind diagnosticată cu depresie clinică. „Probabil, nu m-am mai simțit niciodată atât de rău. A fost, cu adevărat, o perioadă neagră pentru mine. Nu mai aveam nicio urmă de încredere, mă simțeam minusculă – ceea ce este absurd, având în vedere faptul că am 1,83 m. Credeam că nu voi mai ține niciodată o rachetă de tenis în mână„, a povestit Marino, care a continuat.

„”Mică și insignifiantă. Distrusă și secătuită„

„Mă simțeam mică și insignifiantă. Distrusă și secătuită – ca și cum aș fi avut o mască în permanență. Parcă aveam o gaură în piept„, a mai spus Marino. „Nu înțelegi viața unei jucătoare de tenis până când nu ajungi acolo – este copleșitor. Ești mereu în competiție, unu la unu împotriva acestor fete, cu care ajungi să te compari mereu. Încerci să fii prietenoasă, dar ele sunt rivalele tale, așa că nu prea știi cine îți este, cu adevărat, prieten. Deși eram mereu înconjurată de oameni, era ca și cum aș fi fost singură. Am simțit izolarea„

• „Depresia clinică implică mai mult decât o paletă de simple emoții negative. Persoanele care sunt diagnosticate cu depresie simt epuizare, tristețe și lipsă de speranță în cea mai mare parte a timpului pentru săptămâni întregi. Adesea, devin dezinteresate de lucruri care în mod obișnuit le făceau plăcere. În plus, pe lângă dispozițiile negative, cei care suferă de depresie au deseori tulburări de somn sau de alimentație. Ei declară că nu își pot stăpâni gândurile, nu pot rămâne suficient de concentrați atunci când citesc sau chiar când privesc la televizor„, se sintetizează pe blogul „Psihoterapie Integrativă”

În cinci ani de pauză, Rebecca a studiat literatura engleză, la prestigioasa University of British Columbia. S-a regăsit. O nouă lovitură – diagnosticul primit de tatăl său – cancer la prostată – i-a dat forța și motivația de a se reapuca de tenis. „Încă sunt destul de tănâră – de ce nu aș face-o?” și-a spus Rebecca. În 2018, după trei ani în care nu are listat niciun meci oficial pe site-ul WTA, a câștigat trei trofee ITF, în Antalya.

În această săptămână, ocupă locul 564 WTA, însă va urca în clasament, spre Top 400.

„Ca sportiv, știi că trebuie să fii puternic, nu vrei să arăți fisuri în fundație. Nu îți poți permite să îi lași pe ceilalți să le vadă – pentru că ai ‘masca de concurs’. Pentru orice persoană e dificil să își dezvăluie vulnerabilitățile – pentru un atlet, aflat pe scenă – și mai greu. Este un subiect delicat, îmi este greu să vorbesc despre asta, dar de fiecare dată când cineva va veni la mine și va dori să vorbească despre experiența mea, voi încerca să ajut”,
Rebecca Marino, pentru The Telegraph