Poveste din Parcul cu Platani. Secretul terenurilor de zgură de la Open Bucharest. Radu Anghel e îngerul păzitor

A învățat meserie, în loc să o fure, cu creionul și cu hârtia în mână. Are o diplomă de amenajator, specializat în terenurile roșii, de zgură. Deține cunoștințe și experiență adunate în peste 40 de ani în care s-a îngrijit de zgura terenurilor din complexul Parcului cu Platani, de la Arenele BNR. Radu Anghel a locuit ani buni la câțiva zeci de metri de Centralul pe care l-a pregătit pentru meciurile din Cupa Davis pentru Năstase și Țiriac.

Chiar dacă a fost invitat să elibereze casa în care i s-au născut copiii pentru a face loc unui centru de presă, sau, în funcție de turneu, unui restaurant pentru jucătoare, domnul Anghel trăiește în continuare cu grijă și dragoste pentru terenurile care sunt o parte importantă din el. Și poartă în suflet o spaimă reală: cine îi va prelua rolul și cine va reuși să îngrijească terenurile cu praf roșu, în urma sa, în condițiile în care școala care l-a format a dispărut.

„Mă culc la 23:00 și la ora 4:00 m-am sculat. În fiecare zi. Mă gândesc foarte mult la terenuri. Să fie bine, să nu fie probleme. Uneori mă gândesc… mâine, o fi ploaie, o fi furtună… trebuie să fim pregătiți” își povestește programul Radu Anghel, pentru care, faptul că Centralul are din nou prelată, pentru reprizele de ploaie, este o adevărată ușurare.

Terenurile de la Arenele BNR se fac și se refac de zeci de ori pe zi, în timpul unui turneu de tenis. Minutul dintre seturi, în care mașinăria de revitalizat zgura se pune în mișcare – doi oameni cu plasa, doi cu periuța de curățat liniile și omul cu furtunul în mână, asistat de încă unul; pregătirea puțin mai lungă dintre meciuri și clipele de foc în care echipa se năpustește să tragă prelata pentru a proteja suprafața de joc – sunt părțile vizibile ale muncii echipei de 12 oameni care se află constant la Arene, acoperind cele nouă terenuri. „Meseriași sunt puțini. Oameni pe care i-am ajutat să învețe cât de cât.. le spun >. Lucrează după indicații„, spune Radu Anghel. „Îți trebuie multă experiență și mult timp să înveți. Cine are impresia că doar dai cu plasa aia și ștergi o linie… nu merge așa„. 

Regim de turneu tot timpul anului

După 40 de ani, terenurile de zgură nu mai au secrete pentru Radu Anghel. „Un teren de zgură trebuie foarte bine frecat, ca să îl nivelezi, pentru că jucătorii cu timpul le zgârmă cu piciorul, fac gropi. Apoi se dă cu plasa și se udă. Trebuie să îl uzi foarte bine, uniform. Terenul, dacă nu îl îngrijești, nu va fi bun de joc. Terenul trebuie întreținut tot timpul anului. Trei zile dacă nu ai grijă de el… este gata. Ceea ce faci în timpul turneului de tenis, faci și în timpul anului. Zgura trebuie schimbată, pentru că se înnegrește, cam la două zile„, explică Radu Anghel.

„Când este cald, terenul trebuie udat mai des. Dacă nu îl uzi, se făinează, adică zgura bună intră în sol și reziduurile ies la suprafață, iar terenul se rupe foarte rapid. Și îl pierzi. Îl scapi din mână. Acum, pe căldura asta, e mai mult de muncă. Dacă plouă, ai din nou probleme – trebuie să vii cu bureți, să scoți apa, să storci apa, să adaugi zgură, sunt foarte multe lucruri de făcut„.

„Școlile s-au desființat în România”

Pe terenurile de la Arenele BNR nu s-au văzut situații în care meseriașii să fie chemați la fiecare schimb de teren pentru  „reparații”. Motivul: „Eu am făcut o școală pentru a face bine treaba asta. Școlile s-au desființat în România. Exista, la noi, școală de amenajatori, exact cum ai fi făcut școală de fochiști, de mecanici-auto. Se dădea treaptă, se dădea categorie… se dădea tot” spune fără să își ascundă dezamăgirea Radu Anghel. „Eu aș putea să pregătesc patru băieți să-i fac în câțiva ani, să învețe să facă ce fac eu, să rămână ei ștenitori>>, luptători pe suprafața de zgură, dar nu mi-a cerut nimeni. O să ajungem să se facă sport numai pe bitum, pe covoare. Cu timpul, dacă nu facem chestia asta, vom pierde terenurile de zgură„, se teme cel care știe și cum se întreține un teren și cum se joacă, după 20 de ani de jucat tenis și multe lecții predate copiilor. „Iar terenurile de zgură sunt cele mai căutate în Europa. Pentru că straturile care se pun pe ele, amortizează impactul pentru gleznă. Și protejează picioarele sportivului. Suprafața dură te nenorocește. La 40 de ani mergi în cârje„, își încheie pledoaria cel pe mâna căruia se află cele mai impotante  terenuri de tenis din București.

Primul turneu WTA organizat la București – o suprafață de joc mai rapidă decât în turneul băieților

De la un turneu la altul, terenurile nu sunt niciodată identice. La Madrid, de exemplu, mingile sar altfel decât la Roma, turneul cel mai apropiat de Roland Garros. În parte, este de vină clima, vremea, altitudinea. Dar și modul de pregătire al terenurilor schimbă caracteristicile suprafeței de joc. „Terenurile se fac în funcție de jucători„, admite Radu Anghel.

„Dacă îl vrei mai lent, îi lași mai multă zgură. Dacă îl vrei mai iute, îi lași o suprafață foarte subțire de zgură. Mulți jucători, Segărceanu, Marcu, erau mulți tenismeni care îmi spuneau… „Anghele, vreau un teren mai lent”. Lăsam mai multă apă în sol și mai multă zgură. Îl vor mai rapid, îl rașchetez, pun zgură mai puțină și suprafața e mai iute”, sintetizează expertul de la Arenele BNR. „Acum, la turneul de fete sunt făcute destul de rapide pentru că româncele au cerut să fie rapide, cu puțină zgură și puțină apă. La băieți, în primăvară, au cerut ca suprafața să fie mai lentă. Noi, ne înțelegem cu fetele. Îmi dau seama ce își doresc. Și le fac poftele„, glumește cel care aleragă între terenuri, mereu atent la scorul afișat pe tabele pentru a nu întârzia vreun moment intrarea pe teren pentru refacerea suprafeței, între seturi.

„Dacă s-ar face niște terenuri cu încălzire a suprafeței, pe dedesubt, cum mai sunt și în Occident, s-ar putea practica tenisul și iarna, în aer liber. Se poate face un teren cu instalație de încălzire chiar sub suprafața de joc. Altfel, doar cât timp sunt patru-cinci grade cu plus, se joacă tenis pe zgură„

Radu Anghel

Fotografii: Cezara PARASCHIV