La 18 ani neîmpliniți a simțit că vrea o pauză. Cu trei ani înainte, luase pe sus Wimbledon-ul, câștigase trofeul junioarelor punctând în clasamentul celor mai tinere campioane. Antrenorii și oamenii din staff-ul Tennis Australia nu au crâcnit. Au acceptat și au susținut-o pe pitica atomică, devenită între timp o senioară cu rezultate fantastice la dublu – trei finale de Grand Slam în CV. Și, timp de 18 luni, tenisul a pierdut-o pe Ashleigh Barty.
„A fost o călătorie unică pentru mine”, a spus Ashleigh Barty la capătul finalei de sâmbătă, de la Miami. Cu un titliu la dublu la US Open 2018, un proaspăt-câștigat trofeu Premier Mandatory la simplu, tenisul a consacrat o promițătoare stea. „Fiecare jucătoare care pășește pe terenul de tenis are un drum aparte și alte experiențe”, transmite miniona de 1,66 m care a întrecut-o în finală cu 15-6 la ași pe Karolina Pliskova, cu 20 de centimetri mai înaltă.
Tenisul a recâștigat-o pe Barty.
„Pentru mine, cursa a însemnat dezvoltare personală și dezvoltare a jocului în ultimii doi-trei ani. Când reușesc să ies pe teren și să îmi fac tenisul marcă-înregistrată, lucrurile sunt plăcute, distractive. Atunci îmi merge bine. Când joc cel mai bun tenis al meu pot juca de la egal la egal cu oricine, pot fi la același nivel cu oricine” Asheigh Barty
Cum a pierdut-o tenisul pe Barty?
Australianca mărturisea, într-un interviu fără perdea pentru WTA, că s-a trezit într-un vârtej. Totul venea prea repede, prea mult. „Evident, era fenomenal ce mi se întâmpla. Dintr-o tipă pe care nu o cunoștea nimeni am ajuns campioană la Wimbledon, iar după alte șase luni debutam la Australian Open. Am fost victima propriului succes. Aveam de gând să jucăm turneele alea, dar nu gândeam că vor veni astfel de rezultate. Dar, când câștigi un trial pentru wildcard-uri, nu te poți trezi să spui că nu vrei să joci„, explica Barty.
Acum, Ashleigh Barty anunță la fiecare interviu de pe teren că a revenit în tenis, după ce a împlinit 19 ani, așa cum și-a dorit. În termenii stabiliți de ea. Nativa din Ipswich a refuzat să folosească un clasament protejat pentru a reintra direct la nivelul superior. Nu s-a folosit nici de invitații în lanț, pe care puternicul for național i le-ar fi putut oferi, prin prisma statutului pe care i-l conferă organizarea primului Grand Slam al anului, aduc\ndu-i conexiuni puternice și o monedă de schimb extrem de puternică în dialogul cu SUA, Franța și Marea Britanie, celelalte mari puteri din tenis. Barty a repornit din circuitul ITF și a urcat fulgerător, până în Top 10 în ambele probe. Cap la cap.
„Devenise robotic”
„Iubeam tenisul, dar mă depărtasem de ideea că asta e ceea ce îmi doresc să fac. Devenise robotic pentru mine și nu asta îmi doream. Este un sport incredibil, dar pierduseam pasiunea. În sinea mea știam că dacă mă voi forța să mă târâi, mă voi pierde până la urmă și voi renunța complet. A fost momentul oportun pentru un refresh„, anunța cu maturitate Barty.
Ar fi o greșeală să comparăm declarația sa cu replicile mereu-plictisitului Nick Kyrgios, cel care, o dată la o lună probabil, anunță că s-a săturat de tenis, lasă impresia pe teren că trântește câteva meciuri, apoi apare de nicăieri cu câte o mega-surpriză – o victorie în fața lui Nadal, una în fața lui Djokovic și așa mai departe.
Barty este o jucătoare extrem de implicată în tenisul ei. Lucidă și extrem de muncitoare. Dar în rețetarul ei sunt și pauze. „Am mai făcut asta, de câteva ori, timp de 5-6 săptămâni. Nu mi-am pus niciodată un termen-limită în privința revenirii. Acum s-a întâmplat să fie vorba despre 17 luni”, declara cu seninătare Barty, fiica lui Josie, medic radiolog și a lui Robert, un funcționar public.
În pauza ce ar putea fi cu superficilitate tratată drept o expresie a unei răzvrătiri adolescentine. Barty a uitat complet de tenis, semnând un contract de profesionistă cu un club de cricket – Brisbane Heat, jucând în ediția inaugurală a ligii feminine Big Bash league. Pe terenul oval acoperit cu gazon tuns cât se poate de scurt, Barty și-a găsit spiritul competitiv și un fel de răutate care a ajutat-o, apoi, la tenis.
Când tenisul nu te lasă să trăiești fără el
„Într-un final, tenisul a fost ceva natural pentru mine„, a spus Barty. Decizia a fost graduală: înainte de Australian Open 2016, a mers să lovească mingi cu niște jucătoare mai tinere din Australia. S-a oprit în vizită și la Sydney, la vechea sa parteneră, Cassey Dellaqua. S-a prins în joc și nu a mai lăsat racheta din mâinile dibace. Cu o coordonare de invidiat, Barty a regăsit iute reperele terenului dreptunghiular, mecanica loviturilor, mai ceva ca mersul pe bicicletă. Așa a început programul său „Tennis2.0″ cum îl numește ea, exact ca pe un update natural de soft.
Pentru tenisul mondial, exemplul lui Barty, revenită în circuit în 2016 și ajunsă până la final de an în Top 20 mondial, este unul riscant, pentru că întinde o capcană pentru tinerii jucători. Pariul neconvențional al lui Ashleigh este greu de reprodus și de câștigat, într-un sport de performanță în care antrenorii vorbesc despre faptul că o zi pierdută de antrenament se simte apoi două săptămâni. Pentru Ashleigh însă, aceasta a fost rețeta câștigătoare.
Lider la victorii în 2019, trei finale și singura jucătoare care a făcut măcar sferturi la primele două Slam-uri ale anulio
Vineri, la Paris, Barty a obținut victoria cu numărul 30 în sezon. Nicio altă jucătoare nu mai are atâtea victorii în acest an. În plus, după ce la Australian Open 2019 Ash își stabilea prin prezența în sferturi un nou personal best al carierei în Slam-uri, acum ea este singura jucătoare care a jucat măcar sferturi la Melbourne și Paris.
Finalistă în start de an la Sydney, campioană apoi la Miami, Barty va juca împotriva tinerei Vondrousova pentru cel mai important trofeu al carierei.
Pe Barty nu o sperie însă durerea înfrângerii, având din ce în ce mai multă încredere în abilitatea ei de a gestiona momentele de presiune ale meciurilor și ale vieții pe circuit.
Ashleigh Barty nu este la început de drum. Dar nici la final. Companioni și sursă veșnică de energie pozitivă: patru căței pe care îi adoră – Rudy, Maxi, Alfie și Chino, despre peripețiile cărora cu siguranță vom afla și mai multe în viitor, din postările Instagram al australiencei, poveștile lor colorând în tușe calde momentele de respiro ale carierei celei care, doar în 2019, le-a învins deja pe Ostapenko, Halep, Șarapova, Stosur, Kvitova și Karolina Pliskova.
Vezi această postare pe Instagram Pit stop for a puppachino ðŸ˜ðŸ’™ðŸ¶ O postare distribuită de Ash Barty (@ashbar96) pe Oct 4, 2018 at 1:26 PDT
Pit stop for a puppachino ðŸ˜ðŸ’™ðŸ¶
O postare distribuită de Ash Barty (@ashbar96) pe
Oct 4, 2018 at 1:26 PDT
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER