Povestiri savuroase de la Roland Garros!** Legendara competiție este martora unor întâmplări nemuritoare! Andrei Pavel are locul său printre ele

În 2002, Pavel a „fugit” câteva ore de la Paris pentru a-și vedea băiatul nou-născut
McEnroe nu a dormit o noapte întreagă de teamă să nu rateze un meci la Roland Garros

Al doilea turneu de Mare Șlem al anului, cel de la Roland Garros, și singurul pe zgură în același timp, a avut programate ultimele schimburi de mingi în acest an pe 11 iunie . Istoria celebrului turneu parizian câștigat în acest an de Rafa Nadal pentru a șaptea oară în ultimele opt ediții e una plină de momente spectaculoase, de neuitat. Unele știute deja, altele mai puțin sau chiar deloc. Sursă de inspirație ne-a stat în primul rând cartea scoasă de Patrice Dominguez în 2005 și intitulată „Terre battante. La legende de Rolland Garros. Les 50 plus belle histoires”. Traducerea este inutilă.

Cursa nebună a lui Andrei Pavel
După Năstase, cel mai bine clasat jucător al nostru și tenismanul cu cele mai bune rezultate a fost Andrei Pavel, iar una dintre cele mai frumoase amintiri ale sale se leagă de participarea la ediția din 2002 a Roland Garros-ului. Martin Lee, Michel Kratochvil, Albert Montañes și Tommy Haas, pe-atunci numărul trei mondial, s-au înclinat rând pe rând în fața lui Andrei „cel cu reverul magnific”, cum era cunoscut în lumea tenisului. Pavel trebuia să dea piept în sferturi cu spaniolul Alex Corretja, unul dintre marii specialiști ai zgurei la vremea respectivă. Miercuri, 4 iunie, românul este însă cu gândul în altă parte decît la realizarea celei mai impozante performanțe a carierei – calificarea în semifinalele unui turneu de Mare Șlem. Și asta pentru că la aproape 800 de kilometri de Paris, la Düsseldorf, în Germania, soția lui Andrei, Simone, se pregătea să nască un băiețel. Coretja a luat primele două seturi, 7-6, 7-5, dar în manșa a treia Pavel avea 5-4, când a început să plouă torențial. Arbitrul anunță întreruperea și amînarea partidei.
Primul lucru pe care îl face Andrei este să vorbească la telefon cu soția, care-i spune că peste câteva ore va naște.

Atunci, Pavel are o idee nebunească. El negociază cu arbitrul principal al turneului, suedezul Stefan Fransson, și-l convinge pe acesta să-i îngăduie să se deplaseze la Düsseldorf, în Germania. Nordicul e de acord, dar îl avertizează: „Dacă mâine, la ora partidei, nu ești pe teren, pierzi prin descalificare”. Andrei închiriază o mașină și, însoțit de kinetoterapeutul personal, înghite rapid kilometrii de pe autostradă în ciuda șuvoiului care parcă nu se mai oprea. Ajunge la maternitate la ora 21:00, la jumătate de oră după ce micul Marius se născuse! Își îmbrățișează soția și copilul, dar după o oră trebuie să plece înapoi la Paris. La cinci dimineața bătea deja la porțile Roland Garros-ului, fără să mai treacă pe la hotel. Paznicii însă nu vor să-i dea drumul, nu cred povestea românului! Nici unul dintre ei nu-l recunoaște pe tenismanul nostru, cel calificat în sferturi. După îndelungi parlamentări și după ce i se verifică identitatea este lăsat să intre în vestiar, unde fură trei ore de somn întins pe o bancă!

Apoi, când intră pe teren pentru a continua meciul cu Corretja este complet deconectat de la miza meciului. Pierde rapid trei ghemuri, unul după altul și o dată cu ele partida. Totuși, zîmbește fericit. Faptul că și-a văzut băiețelul imediat după naștere a fost de o mie de ori mai important pentru el decât o semifinală de Mare Șlem!

Un sărac numit McEnroe
În 1977, la 18 ani, un tânăr new-yorkez, roșcovan și cu pistrui, debuta într-o competiție de Mare Șlem, pe zgura Roland Garros-ului. Numele său? John McEnroe! Era timid, temător, undeva dincolo de locul 100 în clasament, iar banii nu i se prea înghesuiau în buzunare! S-a înscris în turneul rezervat juniorilor, dar s-a băgat și la seniori. Surprinzător a trecut de primele două tururi.

Ultimul obstacol înainte de a pătrunde între primii 128 de jucători era partida decisivă, cea din turul III al calificărilor, programată dimineața, iar lui John i s-a cerut să vină la ora opt și patruzeci și cinci de minute la terenuri. Ei, da, asta era o mare problemă, pentru că, stând prost cu finanțele, puștiul se cazase la un hotel mai ieftin, situat destul de departe de arenă, iar ca să ajungă la ora fixată trebuia să se scoale încă de la ora 6:00! Ce să facă? L-a rugat pe recepționer să-l trezească, dar acesta i-a replicat: „La câți bani ai plătit pentru camera asta crezi că sunt obligat să fac și pe ceasul deșteptător!?”. Disperat, a încercat să găsească vreun cunoscut pentru a împrumuta un ceas, dar n-a dat de nimeni.

Așa că s-a hotărât, n-avea să doarmă deloc, pentru a fi sigur că ajunge la terenuri! Și-a petrecut toată noaptea în baie, în fața chiuvetei, iar din când în când își arunca apă rece pe frunte și pe ochi pentru a nu ațipi. La ora șapte era deja la arenă, dar porțile acesteia erau încă închise. Când a pătruns pe teren, pentru a juca meciul care l-ar fi dus pe tabloul principal, avea ochii cârpiți de somn și o dorință enormă de a câștiga.

Vis împlinit în mai puțin de două ore, după care altă veste bună. Organizatorii îl înștiințează că din momentul pătrunderii pe tabloul principal beneficiază de o diurnă de 60 de dolari pe zi. Wow! Primul lucru pe care îl face este să-și ia un hotel mai bun și mai aproape de Roland Garros. Când ajunge în cameră doarme 24 de ore neîntrerupt! Mai trece încă două tururi pe tabloul seniorilor, oprindu-se în „șaisprezecimi”. Suficient pentru ca lumea să înceapă să vorbească despre o nouă stea a tenisului mondial.

3 titluri la simplu a obținut Andrei Pavel în cariera de profesionist: Tokyo (1998), St. Polten (2000) și Montreal (2001)

7 titluri de mare șlem are John McEnroe în palmares: patru la US Open și trei la Wimbledon. Totodată a fost și finalist în 1984 la Roland Garros

Andrei Pavel mai are în palmares șase finale pierdute la simplu și tot atâtea câștigate la dublu

Remarcabil
Victoria soldatului american
Ajuns la Paris ca voluntar în armata SUA chemată să elibereze Franța de naziști, Budge Patty a triumfat la Roland Garros în 1950. Budge s-a stabilit la Paris după Război, s-a apucat de tenis mai mult din joacă, iar în 1949 ajunge până în finală la Roland Garros. Un an mai târziu, americanul cunoaște consacrarea deplină după ce îl învinge în ultimul act pe marele favorit, cehoslovacul Jaroslav Drobny, în cinci seturi.

Două săptămâni mai târziu, tot în 1950, americanul Budge Patty a triumfat și pe iarba de la Wimbledon!

104 turnee a câștigat John McEnroe în cariera sa