Simona Halep, noi probleme create de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului! Când e programată audierea româncei în cazul de dopaj cu Roxadustat

„Organizația care a pus-o sub acuzare pe Simona, Agenția Internațională de Integritate a Tenisului probabil că are alte probe care pot fi depuse la dosar și atunci au nevoie de o perioadă mai lungă de timp sau, sunt atât de încărcați la acel tribunal încât pot să amâne când își fac timp sau stabilesc termenele pentru audiere” punctează Gabriela Andreiașu, directoarea generală a Agenției Naționale Anti-Doping care insistă să precizeze prolixitatea cazului de doping Halep odată cu implicațiile actualizărilor impuse de probele atașate recent de ITIA (Agenția Internațională de Integritate a Tenisului).

Simona Halep, noi probleme create de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului!

„Recomandarea Agenției Mondiale Anti-Doping este ca un proces să se gestioneze în 6 luni de la punerea sub acuzare a sportivului sau a persoanei care a încălcat reglementările anti-doping cu posibilitatea extinderii” explică șefa anti-dopingului din România de ce procesul lui Halep suferă amânări și noi termene așa cum se întâmplă și în acest moment: audierea Simonei este planificată exact pe parcursul primei săptămâni de la Roland Garros atât pe final de lună mai cât și început de iunie, cu posibile diferite zile!

„Dacă depășește acel termen de 6 luni, președintele Comisiei de Audiere sau panelului sau tribunalului trebuie să informeze Autoritatea de Gestionare a Rezultatelor că se extinde perioada recomandată de o jumătate de an, motivele pentru care acest reper temporal este depășit și care este estimarea de finalizare a dosarului” relevă Andreiașu.

Directorul general ANAD delimitează posibilele caracteristici noi care implică investigații, anchete, analize extinse sau ramificate: „Audiere de martori, expertize efectuate în alte laboratoare care au încărcătură foarte mare de analize sau, dacă pe parcursul audierii apar alte abateri din ceea ce declară martorii sau din ceea ce, fiecare parte, pune la dispoziția completului de judecată, se poate ajunge la un termen mai lung”.

Legea anti-doping precizează ca o substanță „nespecifică” cum este Roxadustat, identificată în proba biologica a lui Halep, se consideră că a fost luată cu intenție.

Roxadustatul se află pe lista interzisă a WADA la secţiunea S2 – Hormoni peptidici, factori de creştere si agenţi activatori ai factorilor care induc hypoxia, din anul 2017 fiind adăugată denumirea internaţională a FG-4592 Roxadustat.

„Pentru a face acea corelație, pe lângă buletinul de analize pe care îl dă laboratorul de control doping care analizează suplimentul, poate fi cerută și părerea unui expert farmacolog sau toxicolog cu privire la rezultat, la contaminare și evident, la concentrația identificată în probă” exemplifică Andreiașu.

„În spatele acestor analize care au fost efectuate și despre care a vorbit și Simona sunt alti experți din laborator care pot să emită păreri științifice raportat și la alte tipuri de probe care au fost recoltate” atesta șefa ANAD că lui Halep i-au fost recoltate atât probe de urină cât și de sânge!

„Am observat o nemulțumire din partea Simonei dar, în același timp, considerăm că este un caz complex. Probabil că ceea ce e depus la dosar trebuie analizat în detaliu” reliefează directorul general al Agenției Anti-Doping române.

Șefa ANAD analizează situația Simonei Halep!

„Nu am întâlnit, până acum, să se respingă probe pe parcursul perioadei de gestionare!” remarcă Andreiașu acuza adusă de Halep panelului londonez (n.r. completului celor trei arbitri/judecători) Sport Resolutions.

„Am trimis dovezile mele la ITF (n.r. Sport Resolutions, tribunalul independent delegat de Agenția Internațională de Integritate a Tenisului să judece cazul Halep), însă au fost respinse. Le-am comunicat în decembrie. După această respingere, singura modalitate de a-mi apăra drepturile a fost să cer să fiu audiată de o instanţă independentă –n.r. Sport Resolutions- pentru a-mi prezenta dovezile” a devoalat Simona relationare instituțională cu tribunalul londonez.

“Dacă sunt anumite expertize care sunt aduse din laboratoare care nu au credibilitate, expertize medico-legale care nu sunt parafate, înregistrate sau care provin dintr-un laborator care să fie acreditat sau care să aibă o certificare, panelul (completul de arbitri/judecatori) poate să dispună dacă încuviințează sau nu o probă”, semnalează șefa ANAD posibile repere justificative.

“Dacă nu este necesar cauzei, panelul poate să dispună respingerea probei respective” scoate în evidență Andreiașu.