Special de la Wimbledon, Sorana Cîrstea dezvăluie motivele ruperii contractului cu Adrian Cruciat.
La debutul sezonului pe zgură Cîrstea a stopat colaborarea cu Adrian Cruciat, antrenorul ales de ea după ce Simona Halep l-a avut în echipă pentru turneul de la Beijing 2017. A acceptat ca cel mai bun prieten și colaborator al lui Cruciat, Artemon Apostu-Efremov să compenseze absența lui Adrian de la Istanbul, acolo unde Sorana avea de apărat titlul cucerit în 2021.
Semifinala jucată în Turcia a fost „înlănțuită” cu Madrid și Roma unde Cruciat a reocupat poziția de „head-coach” pentru ca la Roland Garros antrenamntele să fie coordonate și configurate de Apostu Efremov.
Sorana însă voia mai mult: fost manager al lui Goran Ivanisevic, Ion Țiriac a facilitat o ședință de pregătire chiar la Roland Garros unde Novak Djokovic i-a permis antrenorului său să o consilieze pe Cîrstea la Paris, iar croatul a și asistat din tribună la meciul câștigat cu Tatjana Maria, în primul tur.
Ion Țiriac a dictat din tribună sfaturi tactice Soranei în duelul pierdut de Cîrstea cu Sloane Stephens.
„Am terminat cu Adrian Cruciat după Roland Garros, de comun acord. Cred că am avut o perioadă bună împreună dar cred că după o perioadă de ani de zile apare rutina, apare monotonia și la un moment dat simți nevoia de schimbare” a punctat Sorana pentru Prosport modul elegant și civilizat în care a negociat termenii ruperii colaborării cu cel care, ca junior, a fost „vânat” de Patrick Mouratoglou la momentul lansării academiei sale de tenis, inițial plasată la Montreuil, lângă Paris.
Amândoi am fost pe aceeași lungime de undă, nu a fost niciun fel de problemă să încheiem colaborarea, amândoi am gândit la fel despre blocajul relațional – Sorana Cîrstea
Ce reacție a avut Sorana Cîrstea la Wimbledon: „Nu era dat la TV! Am început să înțeleg odată cu maturitatea”.
„Normal, după 4 ani de zile apărea acea monotonie și la antrenament, și la obișnuința de meci, modul în care ți se prezintă lucrurile. De multe ori, când impui o schimbare pur și simplu de viziune sau de voce, dintr-o dată se face un click acolo” detaliază Sorana contextul care a provocat despărțirea de Cruciat, timișoreanul pe care l-a păstrat în echipă ori de câte ori a apelat la un strateg de nivel mondial: mai întâi la Kim Clijsters, care, cu gândul revenirii în circuitul WTA pentru a 3-a oară, după două nașteri, i l-a propus româncei pe cel mai bun colaborator al ei, Carl Maes.
Fără a prelungi interimatul belgianului Maes, Cîrstea a testat o posibilă conexiune profesională cu Nigel Sears, socrul lui Andy Murray. Fără a fi încântată și mulțumită de englezul care a pregătit-o în trecut pe buna ei prietenă, Ana Ivanovic, Sorana a mai dat o șansă „dublului” Cruciat-Efremov.
Dramatismul eliminării de la French Open a pus „capac”: Sorana a speculat neînțelegerea dintre Andrei Cociașu și ultima finalistă de la US Open, canadianca Leyla Fernandez, și a apelat la fostul ei sparring-partner. „Cu Andrei (n.r. Cociașu) am avut 10 zile bune de antrenament la București. I-am cerut ajutorul și cred eu am făcut, am luat o decizie bună” deconspiră Cîrstea maniera instinctuală prin care a pregătit mai bine ca niciodată în carieră actualul sezon de iarbă a cărei apoteoză este Wimbledon.
La Birmingham ne-am înțeles bine a fost o săptămâmă peste așteptări, în semifinală am fost la două puncte de finală. Nu neapărat rezultatul cât modul în care am jucat, din primul meci am făcut ce trebuie, solid și am fost înântată de prestație. La fel am o echipă tânără, și preparatorul fizic. Momentan sunt bucuroasă de cum merg lucrurile. O iau săptămână după săptămână” – Sorana Cîrstea
Sorana Cîrstea și-a reangajat antrenorul, pe Andrei Cociașu.
„Știu că este greu pentru lume să înțeleagă, nu țin statistici, însă abia la Birmingham am aflat că a fost prima oară când am făcut o semifinală pe iarbă. Eram un pic șocată pentru că eram convinsă că de-a lungul timpului am jucat binișor pe iarbă. La Birmingham a fost săptămână care putea să iasă mult mai bine dar important a fost jocul etalat, favorizant pregătitor pentru Wimbledon” este volubilă Cîrstea a cărei maturitate degajă responsabilitate.
„Trăiam cu senzația că putem câștiga turneul (n.r. interesant că Sorana nici nu lua în calcul pierdera unei posibile finale la Birmingham contra Simonei Halep). Îmi dădea aripi, un meci bun în semifinală. Am pierdut pe mâna mea și am condus tot timpul chiar dacă, în momentele importante, nu mi-am luat șansele. Mi-a dat încredere că pot face lucruri bune iarbă!” nu își ascunde Sorana ambiția de a demonstra că ceea ce a spus Ion Țiriac în 1969, chiar la Wimbledon,«…iarba la noi, în România, este bună numai pentru păscut vacile» este un clișeu al trecutului chiar dacă în parcuri mai sunt plăcuțe cu „Nu călcați iarba!”.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER