Între ele nu mai este o rivalitate, spun apăsat Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse, calificate pentru al doilea an consecutiv în semifinalele probei de dublu la BRD Bucharest Open. A fost însă, în urmă cu aproape o decadă, când la categoria lor de vârstă cele două dominau competiția națională și adunau cupe cu viteză. Erau cele mai bune, erau rivale la simplu și, deși prima dată au jucat dublu când aveau șase ani, pe atunci era complicat de tot să facă pereche de aceeași parte a fileului, când „încleștarea” de la simplu părea mai ceva ca-n basme. Ieșeau scântei.
Ambele au 21 de ani, sunt bucureștence, au trecut deja prin niscaiva accidentări, au obținut prima lor victorie WTA a carierei la simplu pe zgura de la Arenele BNR la edițiile precedente ale BRD Bucharest Open și, după ce au luat pulsul lui top 200 WTA în proba de simplu – Gabi trecând granița și ajungând până pe locul 176, Jaqueline oprindu-se la o lungime de graniță, pe poziția 201 – au același obiectiv, să facă pasul mult mai apăsat spre prima sută mondială, apoi tot mai sus – vorba refrenului – pentru a putea spune cu adevărat că își valorifică pe talentul observat devreme de familia tenisului românesc. Niciuna nu are superstiții la intrarea pe teren. Sunt spontane, sunt și vulcanice – fiind suficient să privești cum sărbătoresc punctele importante pe teren, iar pentru dublul lor, unul dintre cuvintele potrivite ar fi „palpitant”, cum chiar Jaqueline a spus, vineri seară, la conferința de presă de după victoria din sferturi, în fața perechii Andreea Mitu / Lara Arruabarrena.
ProSport a stat de vorbă cu cele mai tinere sportive din semifinala sută la sută românească din proba de dublu de la BRD Bucharest Open. „Noi suntem o echipă pe teren, tragem și la bine și la greu. Nu mai este o rivalitate„, spune Jaqueline, pentru ca partenera sa, să preia imediat mingea de la fileu. „Am învățat, cu vârsta, că nu este o rivalitate între noi. Fiecare are drumul ei, iar lucrurile au devenit atât de naturale știindu-ne de atâta vreme, vorbim – Jaqueline este una dintre cele mai bune prietene ale mele, mi-e ușor să vorbesc cu ea absolut orice, mai ales când este vorba de un turneu de tenis sau o întrebare de joc. Am trecut și trecem în continuare prin aceleași stări. Știm ce simte una atunci când trecem printr-o perioadă mai tensionată, știm să ne scoatem reciproc din starea aia„, spune Gabriela.
Pe teren este important totul, unitatea, însă ne propunem să le cunoaștem fiecăreia părțile forte, așa cum sunt văzute de ochii colegei. Mergem întâi la Jaqueline. „Aș vrea să am mai mult din curajul ei, pentru că are un strop de nebunie de fiecare dată și mie, uneori, îmi lipsește doza aia de nebunie. Tehnic, are un rever extraordinar și poate să ducă un raliu de pe spate – incredibil„, spune eleva lui Victor Ioniță, trecută și pe la Academia marelui Nick Bollettieri. Gabriela o ascultă atent, zâmbește și interceptează, mustrând-o în glumă: „Hai, acum nu mă mai umfla!”. Jaqueline însă explică: „parcă toate mingile ei trec razant de umărul meu când stau acolo la fileu și îmi zic acum, acum! Are un rever extraordinar, are curaj. În primul rând, jocul ei mi se pare că se bazează mult pe curaj și pe o ușoară nepăsare, nu contează – câștigăm, pierdem, noi jucăm, dăm drumul la joc, pentru că de aia am venit„.
Gabi preia. Mingea e la fileu.
„Eu sunt ca o pastilă efervescentă care mă dizolv în apă, apa fiind Jaqueline. Eu fiind foarte agitată, dar nu neapărat nervoasă – agitată de fire – semăn cu părinții mei”, spune Gabriela, fapt care ne trimite imediat cu gândul la povestea despre cum s-a apucat ea de tenis – nu avea răbdare să stea pe scaun cu orele la lecțiile de canto, pe care altfel de adora.
Jaqueline mereu a știut să mă tempereze și când m-a văzut un pic mai agitată, a știut cum să mă facă să uit de suferință și de problemele din teren. Îmi place că ea este foarte calmă. În același timp, consider că Jaqueline are o dreaptă foarte bună, tocmai de aceea jucăm dublu bine, pentru că ea joacă foarte bine pe dreapta, eu pe rever. Și, exact ce a spus și ea – suntem prietene, nu mai suntem rivale, chiar dacă ne-am mai certat de-a lungul anilor și ne-am separat ca echipă, consider că eu cu EA fac cea mai bună echipă din toate punctele de vedere și îmi doresc să joc până la sfârșitul carierei mele„, returnează Gabriela Ruse.
Cum stau cele două, la marginea gazonului de pe aleea din fața vestiarului și a centrului media, cu sala de fizioterapie în stânga, cu prosoape albe trase peste umeri, peste echipamentul verzui asortat, observi cum cele două parcă se completează și din alt punct de vedere. Jaqueline are mai mulți cercei în ureche, Gabriela are mai multe brățări la mână. Fetele se amuză, dar spun că nu au comparat niciodată casetuțele de bijuterii. „Eu nu sunt cu foarte multe zorzoane pe mine de obicei. Sunt destul de simpluță„, spune Jaqueline Cristian pentru ProSport, în timp ce Gabriela Ruse mărturisește pentru ProSport: „brățările mele sunt de la Biserică, pentru că sunt foarte credincioasă și tot ceea ce primesc de la tatăl meu, de la familie, pun la mână. Și am o rachetă de la Wimbledon de anul ăsta„.
Perechea celor două nu are încă o poreclă, așa cum se întâmplă cu echipele formate din Simona Halep și Irina Begu (#Sirina), Irina Begu și Monica Niculescu (#Begulescu), Serena Williams și Andy Murray (#SerAndy), Rafael Nadal și Marc Lopez (#Team Cuteness), însă precizarea vine ferm – „încă nu avem”.
Ceea ce, cu siguranță, așteaptă cei mai mulți fani ai tenisului este ca cele două jucătoare care au arătat că prind aripi în sezonul de primăvară-vară, Gabriela Ruse impresionând anul trecut cu jocul său ofensiv și ofertant pe iarba de la Wimbledon, atrăgându-i atenția Martinei Navratilova în timpul partidei cu Agnieszka Radwanska (fost număr doi mondial), iar Jaqueline Cristian în acest an, cu nivelul de joc arătat în primul tur contra Soranei Cîrstea, să ajungă în prim-plan cu evoluții de acest nivel mai des, în mai multe turnee WTA. Ce lipsește?
„E foarte greu, pentru că suntem mici, încă nu suntem…„, începe Gabriela Ruse. Jaqueline intervine de această dată: „Experiența cred că ne lipsește în primul rând și, în doilea rând, depinde de foarte multe lucruri. Trebuie să fii și sănătos, trebuie un pic de noroc, trebuie să se lege un pic lucrurile, pentru că noi muncim de dimineață până seara, în timpul liber nu pierdem vremea, facem recuperări. Eu nu am mai avut o vacanță de trei ani și, cred că și la Gabi e la fel. E foarte greu. Ne dorim foarte mult să ajungem acolo cât mai repede, să putem juca la turneele importante, cu rezultate. Având-o ca model pe Simona Halep, este foarte motivant pentru noi”. Gabriela Ruse revine și duce la capăt ideea. „Ne trebuie timp, pentru că lucrurile făcute rapid și prost nu te duc la un succes de lungă durată. Ne dorim și noi să ajungem acolo, unde e Simona Halep, la rezultatele ei, într-o zi. Însă nu știm dacă vom ajunge vreodată, pentru că ceea ce a făcut Simona Halep este ceva extraordinar și foarte greu de atins„, atrage atenția Gabriela Ruse.
„Și anul trecut am fost în semifinale, am jucat tot împreună, tot aici. Aveam 20 de ani. Ne bucurăm foarte mult, mai ales pentru că turneul este acasă. Este cel mai așteptat turneu al anului, pe lângă Grand Slam-uri – cât încercăm noi să ne ridicăm nivelul, dar să joci acasă este special, pentru că ai toți prietenii, toată familia cu tine. Este și o presiune mai mare asupra ta. Vrei să joci bine și să și câștigi. Dar te și încurajează foarte mult să auzi publicul cum îți strigă încontinuu numele, te încurajează, acolo simți energia. Te încarcă, mai mult decât să pună presiune” Jaqueline Cristian, pentru ProSport, după a doua calificare consecutivă în semfinalele BRD Bucharest Open la dublu, alături de Gabriela Ruse
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER