Steffi Graf împlinește, astăzi, 14 iunie, 50 de ani.
Ea este cea care a reușit ultima dată Marele Șlem în tenisul profesionist, în proba de simplu, la nivel de seniori (în 1988). Este una dintre marile staruri din întreaga istorie a WTA, un star al Germaniei, soție, mamă, model și sursă de inspirație, chiar Angelique Kerber fiind unul dintre miile de copii care au învățat să manevreze racheta datorită ei, Steffi fiind totodată și cea care a jucat un rol important în cariera lui Angie, dându-i acesteia încrederea necesară în 2015 pentru a intra în rândul câștigătoarelor de turnee de Mare Șlem.
Steffi Graf și unicul Mare Șlem reușit pe patru suprafețe de joc diferite
Sportiva născută la Mannheim, în Germania de Vest, a reușit pentru prima și, deocamdată, și pentru ultima dată în tenisul mondial să câștige într-un sezon toate cele patru turnee de Mare Șlem de la momentul în care suprafețele au început să fie diferențiate pentru fiecare dintre ele în parte.
Sportul alb a consemnat alte cinci Grand Slam-uri de-a lungul anilor, însă în condiții diferite.
Mai întâi, au fost americanii. Don Budge și „Little Mo” Maureen Connolly au realizat Marele Șlem înaintea Erei Open. Regulile tenisului s-au schimbat și în interiorul Erei Open, dar înainte, sportul alb chiar însemna altceva. În 1938, când Budge reușea primul Grand Slam din istorie, americanul era jucător amator de tenis, sezonul competițional era alcătuit din șapte turnee, iar în 1953, atunci când „Little Mo” juca, la 18 ani, în premieră toate cele patru turnee majore într-un sezon și le câștiga pe toate, cedând un singur set, situația nu se schimbase.
Rod Laver a reușit apoi de două ori Marele Șlem, câte o dată de fiecare parte de liniei de separare a Erei Open – anul 1968, atunci când turneele au devenit deschise jucătorilor profesioniști. În 1969, cele patru turnee de Mare Șlem presupuneau însă doar evoluții pe două suprafețe: iarbă (Australian Open, Wimbledon, US Open) și zgură (Roland Garros). În 1970, Margaret Court punea în rubricile statisticlor primul Mare Șlem al tenisului feminin în Era Open, succesul său venind însă tot pe doar două suprafețe, iarbă și pe zgură.
Anul 1988, cel în care Steffi Graf a fost de neînvins în turneele de Mare Șlem, a dat și startul erei Rebound Ace la Australian Open, după ani la rând de joc pe tradiționala iarbă. Turneul abia ce fusese mutat la nou-construitul Centru Național al Tenisului din Flinder Park, după o investiție de 30 milioane de dolari. Aceasta era a patra suprafață care își făcea apariția în turneele de Mare Șlem și era descrisă drept un compromis între hard court-ul clasic, american, și o suprafață indoor. Potrivit reporterului Times, Richard Evans, suprafața de la Melbourne era „cea mai neutră suprafață, care nu favoriza nici baselinerii veritabili, nici jucătorii de serviciu-voleu„.
„Ce îmi amintesc în primul rând este senzația de oboseală extremă pe care am simțit-o la New York. Peste tot în jurul meu, erau atâtea așteptări, care nu erau ale mele și acestea au devenit sufocante și mă privau de șansa de a mă concentra pe turneul pe care eu trebuia să îl joc. A fost teribil. Cursa de urmărire a Marelui Șlem este sufocantă„ Steffi Graf, pentru Daily Mail, despre sentimentele care au copleșit-o în cursa pentru a trece linia de finiș a Marelui Șlem, în 1988
De la performanța lui Steffi Graf, diferențele dintre cele patru suprafețe pe care se dispută și în ziua de astăzi cele patru Grand Slam-uri s-au redus considerabil, însă chiar și așa, ea nu a fost egalată. Doar Serena Williams și Novak Djokovic au reușit să mai câștige consecutiv patru turnee de Mare Șlem în condiții similare, semnând ceea ce a intrat în cărțile de istorie drept Serena Slam (Roland Garros 2002 – Australian Open 2003) și, respectiv Nole Slam (Wimbleson 2015 – Roland Garros 2016). Americanca a fost apoi, în 2015, la două victorii distanță de egalarea performanței lui Steffi, cursa ei cu istoria fiind însă frântă la US Open de surprinzătoarea Roberta Vinci.
GRAF 50: CLICK AICI PENTRU O GALERIE FOTO SPECTACULOASĂ‚ CU STEFFI GRAF, SĂ‚RBĂ‚TORITA ZILEI DE VINERI, 14 IUNIE
Steffi Graf și dreapta-autograf
Stilul de joc al lui Steffi Graf poate fi caracterizat extrem de simplu: viteză în deplasare ucigătoare și o lovitură de dreapta cam la fel de recognoscibilă precum cea a lui Rafael Nadal.
Reprezentanta Germaniei își apăra constant terenul de rever poziționaându-se pentru a lovi cu dreapta, arma sa principală. Evident, în aceste condiții, rămânea uneori expusă la atacurile spre dreapta, însă viteza de deplasare și jocul de picioare îi erau atât de clar superioare față de ale tuturor celorlalte jucătoare, încât cu greu puteai exploata această aparent evidentă vulnerabilitate. Steffi Graf era capabilă să genereze forță ireală pe lovitura de dreapta, în ciuda faptului că realiza contactul cu mingea foarte târziu. Timingul său pe lovitură era însă fabulos și, așa cum afirmă foștii săi antrenori, principala cheie a reușitei sale. Lovitura sa preferată, marcă înregistrată: forehandul inside-out.
Posesoarea unui rever clasic, cu o mână, Graf a transformat slice-ul (mingile tăiate) într-o veritabilă armă de atac, prin pregătirea perfectă a forehandului decisiv. La mulți ani după retragere, când a ajuns să facă turul lumii cu demonstrative, Steffi Graf avea să admită că ar fi preferat, totuși, să aibă o lovitură de backhand cu două mâini.
Steffi Graf și Golden Slam-ul: că de n-ar fi, nu s-ar povesti. Revenirea tenisului la Jocurile Olimpice, marcată de o performanță neegalată până în prezent
În 1988, calendarul era cu mult diferite față de ultimele decenii. Astfel, cu Marele Șlem în buzunar, Steffi Graf pornea într-un nou război cu cărțile de istorie la Jocurile Olimpice de la Seul. Dacă în acest mileniu întrecerea olimpică aterizează în plin sezon competițional, între Wimbledon și circuitul nord-american de hard, în 1988 Jocurile au fost declarate deschise la o săptămână după finala feminină de la US Open.
După 64 de ani de absență, tenisul abia revenea în programul olimpic în Coreea. În condițiile în care o medalie olimpică nu avea la vremea respectivă aceeași valoare pentru un profesionist al tenisului precum o are în prezent, se consemna absența uneia dintre marile rivale ale lui Steffi, Martina Navratilova, cea căreia germanca îi luase din mână trofeul la Wimbledon, după șase victorii consecutive ale acesteia pe iarba londoneză și un start lansat în finală (Navratilova a condus 7-5 și 2-0 în finală, însă Graf a venit peste ea ca un tavălug, câștigând până la linia de finiș 12 din următoarele 13 game-uri disputate).
La Seul, Steffi Graf reușea să o învingă pentru a doua oară la rând pe frumoasa reprezentantă a Argentinei, Gabriela Sabatini, în meciul pentru aur, cu dublu 6-3, mai ușor decât o făcuse în meciul pentru trofeul de la US Open.
13 ani avea Steffi Graf când a devenit jucătoare profesionistă de tenis
900 victorii a adunat în carieră Steffi Graf, care s-a retras, măcinată de accidentări, în vara lui 1999, după ce tocmai jucase o finală la US Open (pierdută în fața lui Lindsay Davenport)
107 titluri la simplu a câștigat Steffi Graf, jucând alte 31 de finale (depășită doar de Navratilova, cu 167 trofee și de Evert, 154 trofee). Are 11 trofee și la dublu (inclusiv un trofeu la Wimbledon cu Sabatini)
Steffi Graf și recordurile care par imposibil de rupt
Steffi Graf are cifre impresionante: 22 de titluri de Mare Șlem, fiind, până în 2017, recordul absolut în tenisul Erei Open. Dacă acest record a fost depășit de Serena Williams, după o serie lungă de tentative eșuate, germanca păstrează dominația în materie de săptămâni în fruntea clasamentului WTA.
Graf a petrecut, în total, 377 de săptămâni în fotoliul de lider mondial (65 dintre ele la egalitate cu Monica Seleș, după ce ex-iugoslava revenea pe teren după teribilul atac din 1993), a doua în topul celor mai multe săptămâni petrecute pe primul loc WTA fiind Martina Navratilova, cu 332 de săptămâni. Dintre jucătoarele active, principala urmăritoare este Serena Williams, cu 319 săptămâni pe primul loc.
Graf este co-deținătoare a recordului pentru cele mai multe săptămâni consecutive în fotoliul de lider mondial, cu 186 de săptămâni, laolaltă cu Serena Williams. La ediția 2016 a US Openului, americanca era învinsă în semifinale de Karolina Pliskova, iar victoria lui Angelique Kerber din finală determina schimbarea liderului și îi păstra intact recordul lui Steffi Graf.
64 de săptămâni a petrecut Simona Halep pe prima poziție în clasamentul mondial, dintre care 48 de săptămâni consecutive
Un alt record de neegalat este cel referitor la cea mai categorică victorie într-o finală de turneu de Mare Șlem. În anul de grație 1988, Graf o executa într-o finală împărțită de ploaie în două reprize pe Natalia Zvereva (17 ani), campioana mondială de juniori care reușise să o scoată din cursă pe Martina Navratilova – cu doar 13 puncte câștigate în meci de americancă. Pentru prima dată în istorie, tabela a consemnat pe tabelă un scor de 6-0, 6-0, aceasta fiind și cea mai scurtă finală, cu o durată oficială de 34 de minute și doar 32 de minute de joc efectiv. Graf și-a cerut scuze după masacrul din finală. „Îmi pare rău că a durat atât de puțin, dar am vrut să dau ce am mai bun„, revenind apoi, la un an distanță, cu o caracterizare a finalei: „Nicio sclipire, niciun raliu, zero atmosferă. Zvereva era speriată, obosită și slabă din punct de vedere fizic. Nu am simțit nici jumătate din emoția trăită cu un an înainte, când am câștigat cu 8-6 în setul trei„.
Steffi Graf și turbulențele: problemele cu „papá”
Cariera lui Steffi Graf a fost calculată la milimetru de un tată extrem de autoritar. Peter Graf a impus un control total asupra vieții fiicei sale, din postura de antrenor și manager. Poreclit de presa din Germania tatăl cel rău, Peter Graf a fost acuzat, de-a lungul anilor, că ar fi abuzat verbal oficiali în cadrul turneelor, că ar fi recurs la stratageme legate de alcătuirea programului pentru a menține o poziție în clasament a fiicei sale, că ar fi oferit ilegal sfaturi din tribună de-a lungul meciurilor și că ar fi supus-o pe Steffi unui regim de armată, draconic, extrem de server.
În plus, Peter Graf a impus litera tiranei în managerierea banilor fiicei sale. În 1990, publicația germană Bild lansa un scandal de anvergură, scriind despre o relație amoroasă tumultoasă a lui Peter. Steffi a fost vizibil afectată, izbucnind în lacrimi sub tirul de întrebări, la o conferință de presă de la Wimbledon. În 1995, un scandal monstru legat de fraude fiscale a șubrezit definitiv relația tată-fiică. Peter Graf a fost acuzat că a fraudat statul cu milioane de dolari, fiind condemnat la 25 de luni de închisoare, în timp ce Steffi, care a declarat că toată contabilitatea a fostâ ținută de părintele ei, a fost declarată nevinovată.
Probabil cel mai mare scandal care a avut în centru strict viața personală a lui Steffi Graf a venit la jumătatea anilor ’90. În 1997, presa a vorbit pe larg despre faptul că germanca renunța la religia catolică, în ciuda faptului că vorbise de multe ori până atunci despre faptul că se roagă adesea și că este foarte credincioasă. Nemțoaica ar fi găsit această soluție pentru a se sustrage de la plata a 7-8 procente din câștiguri taxa de biserică – o practică încă existentă în Germania. Graf a parat elegant, invocând motive personale, declarându-se totodată atee.
Steffi Graf, soția și mama
Steffi Graf și-a ținut viața personală departe de ochii presei, fiind o prezență discretă la evenimentele mondene, în ciuda faptului că, din 1999, după victoria din finala de la Roland Garros, a început o relație cu Andre Agassi. Nunta celor doi a venit în 2001, Steffi și Andre căsătorindu-se într-o ceremonie extrem de restrânsă, prezente fiind doar mamele celor doi.
Steffi Graf și Andre Agassi și-au făcut un obicei din a se afișa doar în măsura necesară pentru proiectele fundațiilor caritabile, pentru a încuraja tinere talente ori pentru demonstrative de tenis. Într-un interviu recent, după 17 ani de mariaj, Agassi o credita pe Steffi, cea care, aparent, preferă să fie numită Stefanie, rigurizitatea și disciplina acesteia pentru succesul căsniciei lor.
În 2001, s-a născut primul copil al cuplului Agassi / Graf – un băiat (Jaden Gil), iar doi ani mai târziu a apărut în viața lor și o fetiță (Jaz).
„O femeie care vorbește puțin, dar face mult. O urmăream de la distanță și m-a impresionat felul în care își vedea de treabă, conștiincioasă și constantă. Aș fi vrut și eu să fiu ca ea”, Steffi Graf, într-o descriere făcută de Andre Agassi
Steffi Graf și contractele de publicitate
Steffi Graf a fost una dintre jucătoarele cu cele mai bune contracte de publicitate.
Ceea ce acum pare deja o asociere clasică în tenis, între sportivi de top și branduri de mașini, găseam în portofoliul lui Steffi Graf încă din 1985 – un contract pe zece ani cu Opel. Între 1994 și 1998, Steffi Graf a avut contract cu Rexona, un brand care o sponsorizează în prezent și pe Simona Halep. Firma producătoare de paste făinoase, Barilla, a avut-o și ea sub contract pe Steffi Graf, înainte de a semna actualul parteneriat cu Roger Federer.
Începând cu 1985, Steffi Graf a intrat în portofoliul firmei germane producătoare de echipament sportiv, Adidas. Opt dintre titlurile sale de Mare Șlem la simplu au fost câștigate cu o rachetă Wilson. În plus, alături de Andre Agassi, Steffi Graf a apărut în nenumărate reclame pentru producătorul de aparate foto Canon (care a lansat celebra campanie Image is everything, cu Andre Agassi) și producătorul de ceasuri – Longines.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER