Safin a spus-o clar înainte de semifinale:„Ca să-l bați pe Federer, trebuie să alergi ca un iepure și să lovești decisiv din toate pozițiile”. Fără să-și imagineze că așa ceva ar exista în zilele noastre, rusul l-a descris perfect pe Rafa Nadal. De altfel, Federer fusese avertizat încă de la Roland Garros, dar atunci zgura a fost o scuză plauzibilă a înfrângerii. Cum spunea și Adrian Marcu, pentru un sportiv care a început sezonul având mononucleoză infecțioasă este o performanță să joace două finale de Mare Șlem. Deci nu Federer a pierdut ieri, ci Nadal a câștigat. Cum? Crescând cu fiecare joc și ajungând la un nivel pe care adversarul său de aseară îl anticipa. Dar nu pe termen scurt, ci pentru următorii ani. Impunându- se la Wimbledon, Nadal conturează profilul fascinant al celei mai puternice națiuni sportive. Spania este campioană europeană la fotbal, îl are în circuitul de Formula 1 pe Fernando Alonso – limitat doar de aspectele tehnice ale mașinii sale, iar în Turul Franței deține titlul prin Contador – în lipsa lui, conaționalul Valverde este văzut ca marele favorit al ediției 2008. Cu adevărat, Viva Espana!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER