Pittsburgh Steelers au câștigat al VI-lea Superbowl din istoria grupării după ce au învins, noaptea trecută, la Tampa, pe Arizona Cardinals (27-23), iar Santonio Holmes a fost desemnat MVP-ul meciului.
Arizona și ultimul sfert Un Superbowl de neuitat înseamnă, în primul rând, o finală în care suspansul să fie la ordinea zilei. Și, din acest punct de vedere, al XLIII-lea "Big Game" a avut de toate. Gândiți-vă că băieții din Phoenix au fost la numai 35 de secunde de titlu și ar fi produs cea mai mare surpriză din istoria NFL, mai mare chiar decât cea servită de New York Giants, chiar anul trecut. De altfel, chiar înaintea pauzei, "Cardinalii" păreau a fi în situație de knock-down, James Harrison, cel mai bun fundaș al sezonului, interceptându-l pe quarterback-ul din Arizona, urcând ulterior până în zona de țintă a coechipierilor lui Kurt Warner și marcând un touchdown de efect. Practic, eroii filmului Jerrz Maguire, cu Tom Cruise, în rolul principal, intrau în ultimul sfert cu o diferență de scor practic irecuperabilă. Warner nu își găsea uvertura, Fitzgerald era inexistent… Și totuși…
James Harrison, pe post de Mr Hyde
Quarterback-ul celor de la Steelers, Ben Roethlisberger, este "victima" unui sack perfect executat de Darnell Docket, iar "Oțelarii" sunt obligați să degajeze terenul prin lovitură de picior. Vedetele lui "Cards" încep să se simtă mai bine și reușesc, la rândul lor, un touchdown, ducând scorul la o diferență decentă (14-20). Ceasul arăta încă șapte minute de joc cu posesie ofensivă pentru Steelers. Istoria se repetă, iar ciocnirea dintre Roethlisberger și Docket îl pune din nou în avantaj pe fundașul din Arizona. După ce revin pe teren, "Cardinalii" nu fac mare lucru, ci doar se mulțumesc să degajeze terenul. Abia atunci când mai erau doar trei minute de joc totul începe să se precipite. Mai exact, James Harrison, cel mai bun oțelar până în acel moment, comite un gest nesportiv, iar arbitrii îi obligă pe cei de la Pittsburgh să se replieze, apărarea celor din Arizona, punctul lor slab până atunci reușește să pună presiune pe linia ofensivă a celor de la Steelers, un jucător al acestora greșește, permițând celor de la Cardinals să marcheze un safety (un jucător care, aflat sub presiune în propriul teren de țintă, iese intenționat de pe teren, ceea ce este cam echivalentul, la fotbal, al ieșirii ultimului fundaș în spatele liniei porții, pentru a determina pe tușier să ridice steagul; dacă arbitrul este atent, nu fluieră, iar faza se poate termina cu gol și cu cartonaș galben pentru cel care a ieșit de pe teren), și apropiindu-se astfel la numai patru puncte (16-20).
Decisivul Santonio Holmes Acesta este momentul în care oamenii pregătiți de Mike Tomlin și considerați a fi marii favoriți ai finalei, încep să dea semne de slăbiciune, degajează din nou terenul prin lovitură de picior și, cu numai două minute înainte de final, "Cardinals" au șansa atacului. Kurt Warner, al cărui braț a reînceput să funcționeze, pasele sale readucând în memorie pe cel care cunoscuse gloria la Saint Louis, îi aruncă o pasă lui Larry Fitzgerald. Acesta din urmă se descotorosește de marcaj, iar galopul său de 64 yarzi (60 de metri) se oprește în terenul de țintă al oțelarilor. Rezultatul este uimitor. Pentru prima oară, tipii din deșertul Arizona trec la conducere în Superbowl: 23-20. Victoria era atât de aproape, Warner, trezit din morți, urma să devină eroul Americii, iar întreaga Arizonă urma să pună punct deceniilor de secetă de trofee.
Jocul aerian, decisiv
Doi oameni s-au opus, însă, finalului previzibil. Ben Roethlisberger și Santonio Holmes, ambii redutabili în lupta aeriană. Chiar ei sunt cei care au reușit să dreagă din mers corabia lui Steelers și s-o repună cap-compas pe drumul către trofeul Vince Lombardi. De-a lungul a nouă secvențe de joc, quarterback-ul celor din Pittsburgh și-a găsit omul prin lansări precise de patru ori, dintre care una pentru un câștig teritorial de 40 de yarzi (35 de metri) și încă o dată pentru un touchdown (27-23). Cu energia pe care ți-o poate da numai disperarea, Kurt Warner revine pe gazon, dar știe că are la dispoziție doar 35 de secunde pentru a reuși un al doilea miracol. Degeaba. Ca o ironie a sorții, defensiva lui Pittsburgh, care tremurase aproape tot jocul și dăduse semne de nesiguranță în jocul aerian, rezistă și își pune pecetea pe finalul meciului. Presat din toate părțile, Kurt Warner scapă balonul oval chiar la ultima acțiune, risipind ultimele speranțe ale "Cardinalilor." Așa s-a încheiat un Superbowl nebun… unul dintre cele mai imprevizibile finaluri din istoria competiției.
Arizona a greșit prea mult Deși au fost atât de aproape de succes, trebuie spus că "The Cards" au comis prea multe erori de-a lungul meciului. Până la intrarea în ultimul sfert, "stat-urile" (datele statistice care contorizează tot ceea ce faci pe teren n.n.) lui Warner erau submediocre, iar în ceea ce privește jocul la sol erau aproape inexistente. În afară de asta, învinșii din acest joc au fost penalizați cu 106 de yarzi (100 de metri), aproape dublu față de învingătorii de azi-noapte. Aici s-a decis meciul.
Cifre… Pittsburgh Steelers au câștigat al VI-lea Superbowl din istoria clubului, un nou record pentru NFL. A mai existat, în anii ’70, Curtain Steelers, care au reușit patru victorii între 1975 și 1980. Pe de altă parte, Santonio Holmes, desemnat omul meciului, a fost cel care, prin constanță, a decis locul unde va poposi trofeul. Astfel, numărul 10 al lui Steelers a recepționat nouă pase cu care a câștigat 131 yarzi (120 de metri) și a reușit un touchdown extrem de important. Cam ast ar fi… Rămâne de văzut dacă începe sau nu o epocă Pittsburgh în fotbalul profesionist american.
PS. Pat Tillman rămâne nerăzbunat. Și a fost atât de aproape… Foștii săi coechipieri, dar și ceilalți membri ai lotului doreau să-i dedice victoria și trofeul. Peste cel ucis în Afganistan se așterne, ușor-ușor, uitarea totală. Povestea sa, in materialul atașat prezentului articol, sub numele "Verdict, crimă!"
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER