Naționala de fotbal a României nu a cucerit niciodată Parisul, dar „Orașul Luminii” a fost sedus de un alt mare sportiv tricolor: Ilie Năstase. Înaintea meciului de sâmbătă, din preliminariile CE 2012, Ilie a stat de vorbă cu ProSport în orașul unde încă este oprit pe stradă pentru autografe.

Nasty are un apartament de lux în centrul Parisului, la șapte minute de mers pe jos de Arcul de Triumf. Valoarea locuinței e conferită atât de zona selectă în care se găsește, cât și de tezaurul pe care îl ascunde. În apartament, Ilie a adunat zeci de amintiri.

Fiecare poză, fiecare trofeu are povestea lui. „Uite, când francezii m-au văzut îmbrăcat în haine militare, au crezut că am fost la un bal mascat. Eu tocmai fusesem avansat general de Traian Băsescu”, spune Ilie amuzat, în timp ce-și trece mâna prin părul bogat. Recunoaște franc, nu s-ar mai tunde niciodată. Din altă poză, Albert de Monaco, ceva mai tânăr, scoate limba la Ilie. „Nu știu ce voia să facă atunci cu limba aia, se juca, iar din fotografie reiese că parcă voia să mă sărute”. Michael Douglas și alți mari actori sau președinți de stat sunt și ei imortalizați lângă Năstase. Trofeele au colțul lor bine stabilit. „Eu le șterg de praf, nu altcineva”, zice Ilie.

28 de tineri fotbaliști români au trecut prin aventura vieții la Danone Nations Cup, o competiție mondială rezervată juniorilor de 12-13 ani. În Africa de Sud, puștii de la Pitești și Timișoara și-au măsurat forțele cu elita lumii și au avut șansa de a-și întâlni idolii.

Sâmbătă, în penultimul meci din turneu, puștii de la LPS Aripi Pitești au avut un spectator de lux: Zinedine Zidane. Ambasador al competiției, fostul star francez aproape că a blocat meciul. „L-am văzut când a venit. Parcă am jucat mai cu poftă știind că se uită Zidane la noi”, a spus, cu emoții în glas, Vlăduț Vlad, un piteștean supranumit Bănel. Zidane a urmărit amuzat stângăciile micilor fotbaliști, iar la final s-a fotografiat cu echipa piteșteană. LPS Aripi a încheiat competiția pe locul 28, cu două victorii, două înfrângeri și trei egaluri. În meciul de clasament, urmașii lui Dobrin au fost învinși ieri de Canada cu 2-1.

Ceva mai bine s-a clasat cealaltă echipă din România, Școala Diniaș (Timișoara). În competiția celor de 13 ani, bănățenii au încheiat pe poziția a 25-a (trei victorii, două înfrângeri, două egaluri). În meciul de clasament, românii au învins Belgia la penalty-uri (1-1 la sfârșitul timpului regulamentar).

Gică Hagi este la mii de kilometri distanță de țară, dar disecă fotbalul românesc cu o precizie de chirurg. Aflat acum în Africa de Sud, ca invitat al Danone Nations Cup, un altfel de Mondial rezervat puștilor de 12-13 ani, „Regele” ține un ochi pe evenimentele din România. Fostul decar al tricolorilor a vorbit pentru ProSport despre problemele de la Steaua și de la națională, dar și despre fotbalul românesc în general.

Gică, Oțelul a bătut Dinamo în deplasare și și-a consolidat poziția de lider în Liga I…
Problema e că echipele mari nu merg! Mă refer la cele cinci-șase pretendente la titlu, dar care acum nu au regularitate.

Doar slăbiciunea celorlalți explică situația?
Nu. Oțelul e lider pentru că are un lot entuziast, un antrenor cu experiență, care a jucat la un anumit nivel, și un președinte foarte bun. Așa s-a creat o liniște care a permis ca echipa să culeagă puncte importante.

„Cei de sus dau cu banul”

E liniștea așa importantă?
Se pare că da… În plus, la Oțelul există oameni care cunosc fenomenul, există un proiect bun. E devreme să spunem mai mult de atât.

Nu se schimbă cam des antrenorii în Liga I?
Ă‚sta este unul dintre punctele negative ale campionatului intern.

Are Steaua șanse de calificare în primăvara europeană?
Nu am văzut meciul cu Napoli, dar păcat că au fost egalați așa, în minutul 97. Steaua e o echipă de anvergură europeană și cred că automat și exigențele sunt pe măsură. E într-un moment de reconstrucție. Și, de ce nu, în viitor chiar să treacă d

Cel mai bătrân medaliat olimpic român în viață trăiește uitat de lume într-un apartament modest din cartierul bucureștean Berceni. Vasile Tiță are 82 de ani, iar medalia a cucerit-o la Helsinki (Finlanda), în 1952, la box. Bătrân și bolnav, Tiță s-a pricopsit cu o maladie care i-a furat prezentul. Unii ar spune că este o binecuvântare, alții un blestem.

Maladia Alzheimer a scos imaginile din albumul cu amintiri al lui Vasile Tiță și le-a reașezat în actualitate. Pentru el, prezentul nu e azi sau ieri, ci ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 60 de ani. Anii sunt răsturnați, la fel ca și memoria. Vasile Tiță nu-și aduce aminte ce a făcut în ultima săptămână. Nici măcar de accidentul vascular ce i-a provocat o pareză în urmă cu vreo 20 de ani și care i-a grăbit pensionarea nu-și aduce aminte. Antrenor fiind, s-a supărat că unul dintre cei mai buni elevi ai lui, supergreul Dodo Pârjol, a fost furat la o competiție națională, iar în camera de hotel i s-a întunecat privirea. A uitat când și unde s-a întâmplat, parcă la Brăila sau la Galați.

Stă așezat într-un fotoliu, iar alături de el, în sufragerie, se află un scaun mobil, de genul celor din spitale. Iese rar din casă, iar ultima oară când a fost la tratament la Institutul „Ana Aslan”, în urmă cu câțiva ani, s-a ales cu o poreclă din partea unei asistente: „Ochi albaștri”. Doamna Elena, soția sa, îl asistă permanent. „Întrebați-l tot ce doriți, dar singurele lui amintiri sunt cele vechi”.

Declarațiile pe care Răzvan Lucescu le face în raport cu cine ar trebui să poarte numărul 10 la echipa națională îl deranjează pe cel mai „greu” număr 10 din istoria tricolorilor. Gică Hagi îl ironizează pe actualul selecționer.
„Numărul 10 de astăzi nu mai reprezintă numă­rul 10 din trecut, cum, de altfel, pe tricouri există în prezent numere de la 1 la 99. Sunt jucători de valoare, de mare talent, care evoluează cu numere gen 45, 32 sau 34″, declara deunăzi selecționerul Răzvan Lucescu într-un interviu acordat Pro TV. Acest gen de declarații sunt însă de natură să-l deranjeze pe Gică Hagi, care a purtat acest număr pe tricou în toate marile victorii ale echipei naționale din anii ”90. „Regele” cere responsabilitate cu privire la tratamentul aplicat acestui număr: „Un fundaș decar? Sper că e o glumă!”.

„Mă afectează presiunile”
Aflat în Africa de Sud, ca ambasador al României la Danone Nations Cup, Hagi îl atacă voalat pe Răzvan Lucescu. „Sunt puține de zis și sper să nu fie adevărat. Chiar și o simplă discuție pe această temă ar trebui să le dea de gândit tuturor celor care sunt la FRF. De ce să dea tricoul unui fundaș? De ce nu unui jucător de rezervă sau chiar portarului de rezervă?”, s-a întrebat Hagi.

Revenind la Răzvan Lucescu, acesta consideră că meciul cu Franța este unul important, dar în niciun caz decisiv. Mai departe, avertizează din nou în legătură cu presiunile venite din exterior asupra echipei naționale: „Mă afectează mult ce se întâmplă. E clar că, în sit

Un puști de 13 ani din Timișoara a impresionat în prima zi de întreceri la Danone Nations Cup, un adevărat turneu final mondial care se desfășoară la Pretoria cu 80 de echipe de juniori din toată lumea la start.
Darius Luca, portarul echipei Banatul Timișoara, care reprezintă România la categoria 13 ani, a fost unul dintre remarcații zilei. Cu reflexe de pisică, puștiul a scos mingi imposibile, iar apoi a reușit să apere patru penalty-uri. Loviturile de departajare s-au executat doar când meciurile s-au terminat nedecis. Timișorenii au înregistrat două egaluri, 1-1 cu Algeria și 0-0 cu Cehia, iar Luca n-a putut fi învins de la punctul cu var.

„Am învățat să citesc adversarul!”
„Vreau să ajung ca Duckadam și să apăr și eu patru penalty-uri î

Rapidul merge ceas și se pregătește pentru derby-ul de la Timișoara, prin care giuleștenii speră să recupereze punctele pierdute acasă cu Oțelul. Dinu Gheorghe spune că a lipsit de la meciul cu Brăneștiul pentru că a vrut să tragă un semnal de alarmă: „Copos are dreptate când spune că s-a depășit bugetul. M-am blocat și am vrut să trag un semnal de alarmă”. Dinu Gheorghe speră că jucătorii să îl ajute să recupereze gaura din buget.

Echipa miliardarilor din Anglia a pus ochii pe un puști talentat din România. Dennis Man (12 ani) a dat probe la Manchester City, după care a fost chemat pentru încă un stagiu la finele acestei luni.

Un băiețel din Arad, de la echipa Atletico, a intrat pe lista de priorități a lui Manchester City. „M-au monitorizat în vara aceasta la Cupa Cota, disputată la Arad. În finală am bătut echipa lui Hagi cu 2-1, iar eu am dat ambele goluri. Cred că i-am impresionat prin tehnica mea și prin faptul că am tras echipa după mine”, spune Dennis, un stângaci care joacă mijlocaș de bandă stângă.

Răzvan Lucescu închide un nou capitol din seria controverselor iscate în jurul echipei naționale. Selecționerul îl va convoca la meciul cu Franța, de la Paris (9 octombrie), pe fundașul Ștefan Radu.

Fostul jucător dinamovist a ieșit din circuitul echipei reprezentative în urmă cu doi ani, ultima sa prezență în tricoul naționalei fiind jocul cu Lituania, de la Cluj-Napoca, pierdut de tricolori cu 0-3 în preliminariile CM 2010. Mandatul lui Pițurcă s-a încheiat, a venit la conducere Răzvan Lucescu, iar acesta a încercat de două ori să-l convoace pe fundașul lui SS Lazio. De fiecare dată, jucătorul a refuzat, pe motiv că este accidentat.

În ultimul timp, Radu a fost sărit din schemă, în ciuda evoluțiilor sale tot mai apreciate în Serie A, iar mulți dintre apropiații săi au pus penitența pe seama unei răzbunări. „Nu face parte din categoria băiețeilor cu voce joasă, de aia nu e convocat”, acuza impresarul Victor Becali după meciul cu Belarus.

Un puști cu prenume ciudat se anunță a fi una dintre marile speranțe ale boxului românesc. Valentin Maike Cioca a fost predestinat să ajungă pugilist. La naștere, nașul său, mare fan al lui Mike Tyson, a vrut să-l boteze după numele fostului campion mondial de la profesioniști.

Cioca a fost una dintre revelațiile naționalelor de box disputate săptămâna trecută în Bacău. În finala categoriei 52 kg, puștiul născut la Craiova, dar legitimat la SCM Bacău, l-a învins la puncte pe Alin Leucian (Arad), un boxer la rându-i remarcat de federali. Înalt, 1,70 m, pentru categoria sa, Cioca visează să ajungă medaliat olimpic. „Destinul meu a fost să fac box. Nașul meu a vrut să-mi pună Mike, de la Tyson, dar un funcționar nu a înțeles ce să scrie și așa am ajuns în acte Maike”, spune puștiul care a cucerit primul lui titlu de seniori din carieră.

Auraș, cel mai tare din oraș

Fan al lui Floyd Mayweather, Cioca a plecat de la Craiova din cauză că în Bănie nu i-au fost răsplătite meritele. „Am luat pentru Craiova opt trofee, dar nu am primit niciun ban. În Bacău sunt alte condiții, maistrul Relu Auraș știind cum să ridice și să răsplătească boxerii de valoare”, punctează tânărul ce de la un an crește fără tată. Cioca a fost unul dintre cei patru campioni ai băcăuanilor antrenați de Auraș. SCM Bacău a dominat competiția, dovedind încă o dată că este un punct forte pe harta boxului românesc. „A fost o competiție reușită. Nu au fost decizii eronate, iar faptul că toată lumea a plecat mulțumi

Echipa lui Hagi, Viitorul Constanța, a părăsit Cupa României după înfrângerea de miercuri, 2-3 la Târgu Jiu, dar a punctat la capitolul „impresie artistică” printr‑un gol reușit de unul dintre puștii de mare talent ai „Academiei”.

Alin Cârstocea (foto în albastru – 18 ani) a egalat la unu în minutul 28, printr-o lovitură liberă de la 17 metri. Mingea s-a dus direct în vinclu, iar specialiștii au decretat: „Lovește mingea așa cum o făcea și Gică”. Cârstocea este la a doua reușită de acest gen în noul sezon, după cea de la Giurgiu, din etapa secundă. „Chiar Gică m-a încurajat să exersez și să execut loviturile libere. Nu am studiat cum le bat alții, este doar talentul meu. Poziția a fost ideală, deși cunosc faptul că de la 17 metri e mai greu să dai gol decât de la 25, de pildă”, spune Alin.

Originar din Năvodari, Alin este un mijlocaș ofensiv puternic. „Este tehnic, vede bine jocul. Are tot ce-i trebuie să ajungă mare”, spune antrenorul său de la Viitorul, Cătălin Anghel. Component al naționalei Under 19 care va participa anul viitor la turneul final ce va avea loc în România, Cârstocea ar putea ajunge să joace împotriva echipei sale dacă FRF va înscrie această reprezentativă în Liga a II-a. „E bine să avem mai multe meciuri tari în picioare, dar nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva”, a mai declarat Alin.

Pentru Alin, prioritatea numărul unu este fotbalul. Este un băiat talentat, tehnic, dar trebuie să‑și dorească mereu să progreseze. Să nu se mulțu­mească cu puțin, să e

Naționala României nu bate Albania și Belarus, dar își măsoară forțele cu Italia, într-un amical de lux ce se va disputa pe 17 noiembrie.

Filiera televiziunilor a ajuns să confirme informații cu mult înainte ca acestea să parvină pe canalele oficiale. În urmă cu câteva zile, Agenția germană Sport Five a făcut o ofertă postului Dolce Sport, pentru un pachet de trei meciuri de fotbal în care era implicată naționala tricoloră: Luxemburg – România, din 2 septembrie 2011, Bosnia – România, din 26 martie 2011 și, atenție!, Italia – România, din 17 noiembrie 2010. Italienii ne erau datori cu un amical după ce au anulat întâlnirea programată pe 7 februarie 2007. Atunci, ca urmare a gravelor incidente ce au urmat jocului din Serie A dintre Catania și Palermo, soldate cu moartea unui agent de poliție, federația italiană a revocat meciurile din Serie A și Serie B, precum și jocurile amicale ale „azzurrilor”.

Fifa a validat jocul

Ieri, președintele FRF, Mircea Sandu, a confirmat informația: „Da, discutăm cu colegii de la Federcalcio și este posibil ca amicalul să se dispute. Avem o dată liberă, în noiembrie, în care oricum voiam să jucăm un amical. Așteptăm răspunsul clar al italienilor, dar tatonările există”. Iar ca dubiile să dispară în totalitate, și site-ul oficial al FIFA a confirmat amicalul, pentru data de 17 noiembrie! Cel mai probabil, acesta va avea loc în Austria.

Mișcarea celor de la Sport Five deschide primul război între Dolce și Digi, cele două mari companii interesat

Mama lui Bornescu e olteancă și ține cu Universitatea Craiova, iar tatăl lui „Pepe” e mare rapidist

Pe lângă partida în sine, la Universitatea Craiova – Rapid atrage atenția și o altă poveste, cea a portarului bucureștenilor, Mircea Bornescu, cel care își va înfrunta astă-seară trecutul. Și nu doar atât, pentru că mama sa e fan înfocat al oltenilor.

Practic, familia goalkeeperului va avea o mare dilemă în această seară: să țină cu Rapid, favorita tatălui jucătorului, sau cu Craiova, favorita mamei lui „Pepe”. „La noi în familie e război la meciurile Craiova – Rapid. Soția mea este olteancă și, cum sângele apă nu se face, ține cu Universitatea de când o știu. Acum nu prea are ce face, pentru că trebuie să țină cu băiatul ei. Nici nu o întreb ce rezultat și-ar dori la acest meci”, spune Petre Bornescu. Din această cauză, tatăl portarului nici nu poate să meargă în Bănie azi și va vedea meciul la televizor, lângă soția sa olteancă. „Nu mă lasă băiatul să merg la meci! Poate din superstiție, poate nu vrea să aibă griji. Eu mă enervez repede și nu vrea să mă cert cu cineva prin tribune. Așa că mai bine stau acasă, văd meciul la televizor”, a completat acesta.

„Eu am crescut de mic în spiritul Rapidului, așa l-am crescut și pe

George Florescu (26 de ani) a plecat spre Rusia imediat după jocul de la Minsk, dar l-a ajuns din urmă valul contestărilor după egalul cu Belarus (0-0). Mijlocașul României și al echipei Alania Vladikavkaz este dezamăgit de acuzele care i se aduc, de presiunea care se pune pe echipa națională, dar spune că nu va renunța la prima reprezentativă.

George, așteaptă prea mult lumea de la tine?
Nu de la mine, ci de la numărul 10. Suporterii doresc probabil un număr 10 care să fie omul de creație, de geniu, cel care dă ultima pasă sau rezolvă meciul de unul singur. Eu sunt doar un mijlocaș central care joacă în modulul 4-4-2 și care face ambele faze, cu accent pe partea defensivă.

Vrei să spui că sarcinile tactice care ți se dau îți limitează exprimarea pe teren? Ai vrea să joci mai ofensiv?
Nu, pentru că eu joc la echipa națională ce mi se potrivește cel mai bine. Acesta sunt eu, fotbalistul George Florescu. Accentuez acest lucru pentru că nu vreau să fiu comparat cu nimeni.

Te deranjează că ești comparat cu Hagi?
Eu nu sunt Hagi, asta trebuie să înțeleagă toată lumea. Da, nu-mi plac comparațiile și trebuie să se știe că nici măcar nu mi-am dorit eu tricoul cu numărul 10. Nici Răzvan Lucescu nu cred că împarte numerele de pe tricou. Echipamentul a fost făcut de federație, după o posibilă echipă de start, cu numere de la 1 la 11. Numărul 10 a ajuns la mine. Ce să fac, să-l refuz?

„Eu nu sunt nici măcar Dorinel Munteanu”

Dă-ne un exemplu de mijlocaș central de care te-ai apropia

Înainte de a fi decis pe terenul de fotbal, meciul Franța – România se joacă pe tema expulzării țiganilor din Hexagon, decizie ce a provocat un val de proteste în Europa. Aruncați ca o minge de tenis dintr-o parte în alta, cetățenii români de etnie rromă au ajuns să-și pună speranțele în naționala de fotbal a României. „Ne răzbună băieții”, speră expulzații la sosirea în țară.
Aeroportul Băneasa, marți seara. Înghesuială mai mare ca de obicei. Zeci de ziariști așteaptă un nou contingent de rromi repatriați din Franța: 69 de persoane, dintre care zece minori. Avionul a decolat de la Marsilia și plonjează cu aproape o oră întârziere pe deasupra capetelor tuturor. „Hai că au aterizat!”, spune o voce, deși precizarea e inutilă. Singurii care nu schițează niciun gest sunt taximetriștii. Știu că nu au mușterii printre cei repatriați. „Nu dau ăștia bani pe taxiuri. Și nici nu i-am duce, că ne țepuiesc ei pe noi!”, explică un șofer plictitist.

„Fă, unde-s copiii?”
Primul rrom iese timid, cu o țigară în mână. Se uită în stânga și în dreapta și se scurge pe lângă ziduri. Refuză dialogul. Nu însă și următorii. Un tip se oprește în dreptul camerelor aproape neinvitat. Are un zâmbet șmecher pe față, te cumpără și te vinde din vorbe. „Da, fraților, ce vreți să știți? Da, ne-au dat bani să venim acasă. S-au purtat frumos cu noi. Ce am lucrat pe acolo? Una-alta… Pe la ghene, mai strângeam și noi un fier vechi. Păi nu trebuia să-mi hrănesc familia? Ce fotbal, nu mă interesează pe mine de F

Suporterii steliști nu vor fi singurii români de pe „Anfield” la meciul de mâine. Soții Gabriela și Iulian Mogoșescu vor fi și ei prezenți la Liverpool – Steaua, însă în galeria „cormoranilor”.

Gabi și Iulian sunt doi dintre cei mai cunoscuți și mai pătimași suporteri ai lui Liverpool din România. Cei doi bucureșteni sunt atât de atașați de clubul britanic, încât astă-vară și-au organizat nunta chiar pe „Anfield”. „Nu puteam lipsi de la acest meci. Ne-am luat bilete direct de la club, prin telefon, și vom sta în galeria echipei noastre de suflet”, spune Iulian.

Cristian Gațu (65 de ani) îl reabilitează pe Lucian Râșniță (60 de ani) înainte de-a o face justiția! Președintele FR de Handbal l-a numit pe antrenorul constănțean în funcția de director tehnic la Centrul Național de Excelență de la Sighișoara, la un an și două luni după imensul scandal în care a fost implicat la Centrul similar feminin de la Rm. Vâlcea.

În vara anului 2009, handbalul românesc era cutremurat de un scandal de proporții, mai multe sportive de la Centrul Național de la Rm. Vâlcea acuzându-l pe Lucian Râșniță de hărțuire sexuală și limbaj trivial. „…M-a chemat la dumnealui în cameră, a început să pună mâna pe mine, m-a luat în brațe și mi-a zis să mă întind lângă dumnealui. A început să mă pipăie și am plecat imediat plângând…”, a scris jucătoarea Andreea Adespii într-o sesizare înaintată șefilor centrului.

La rândul ei, Cristina Marcela Malac a continuat șirul dezvăluirilor: „…În luna mai 2009 m-a chemat la el în cameră ca să-mi dea calciu și magneziu. Când am ajuns la el în cameră, acesta era îmbrăcat doar în lenjerie intimă. A început să-mi vorbească în repetate rânduri de sex oral și anal și a încercat să mă pipăie…”.

A pierdut la prima înfățișare
Bulgărele pornit de reclamațiile fetelor a dus la suspendarea lui Lucian Râșniță, iar declarația a fost făcută chiar de Cristian Gațu. „Domnul Râșniță a fost suspendat până în momentul în
care instanța va decide cine are dreptate în acest caz”.

Nici nu s-au stins bine ecourile scandalului, că Râșniță le

A fost de ajuns o scânteie, aprinsă de prezentul nesigur al naționalei de fotbal, pentru ca toate orgoliile strânse în decenii de rivalii de la Steaua și Dinamo să fie repuse pe tapet cu furia unui uragan.

Anghel Iordănescu și Emeric Ienei (73 de ani) au analizat, din postura de foști selecționeri, mutările lui Răzvan Lucescu de la meciul cu Belarus (scor 0-0), din preliminariile CE 2012. Tonul critic al celor doi l-a înfuriat însă pe Mircea Lucescu (65 de ani), care s-a simțit obligat să-și apere fiul. De aici, a ieșit un schimb de replici acid care fost translatat rapid pe frontul Steaua versus Dinamo. „Cât timp am fost în competiție cu Lucescu, eu antrenor la Steaua, iar el la Dinamo, Mircea a avut o singură performanță. O Cupă a României, dăruită de Steaua”, a „înțepat” Iordănescu, luând în cătare ultima dintre cele mai frumoase momente din istoria clubului alb-roșu: finala din 1990, câștigată de Dinamo cu 6-4.

„Oastea” suporterilor români a cuprins aseară, la Minsk, doar câteva suflete. Numărul mic al fanilor a fost însă compensat de entuziasmul lor.
Doar câțiva români au înfruntat vulcanicul public local, încălzit de victoria din urmă cu cinci zile de la Paris. Însă ai noștri le-au făcut față, scandând din inimă. La ora jocului nu erau mai mult de 12-13 grade Celsius, dar atmosfera a devenit repede incandescentă.

Fix cu două ore înainte de start s-au deschis porțile, iar fiecare intrare era filmată de băieți în costum. Controlul e total la Minsk. Fanii locali au trecut însă impasibili de cordoane și au populat încet-încet tribunele arenei cu 35.000 de locuri. „De mult nu am mai avut o asemenea afluență. Oamenii vin pentru că am bătut Franța. Aici, la noi, hocheiul e mai iubit ca fotbalul”, a explicat unul dintre oficialii de la stadion.

De la Piatra Neamț la Minsk
Printre șuvoaiele de suporteri locali și-au făcut loc și câteva drapele tricolore. Apr

Tricolorii au avut ieri-dimineață o oră de relaxare, timp în care au ales să iasă la o plimbare prin oraș.

Nici nu a ieșit bine din hotel și Cristi Chivu a și fost oprit de vânătorii de autografe. Câțiva dintre ei îl așteptau în fața hotelului de minute bune, având în mâini fotografii cu el la Inter, ținând în brațe trofeul Ligii Campionilor. Căpitanul n-a refuzat pe nimeni, a făcut poze și a dat autografe, după care s-a reintegrat în grupul tricolorilor.

Gabi Tamaș, în schimb, a încercat să se ascundă de obiectivele fotoreporterilor. Vigilent, „prosportistul” Bogdan Iordache nu l-a iertat însă, prinzându-l într-o poziție nefirească.

Câțiva jucători au preferat o ieșire în grup restrâns, fără să aibă camerele video ațintite asupra lor. Lazăr, Marius Constantin și Herea, adică grupul „Rapid”, au ales o altă direcție față de majoritatea tricolorilor, la fel ca și Torje și Gabi Tamaș. După 20 de minute de plimbare, jucătorii români s-au oprit într-o cafenea, unde au zăbovit vreo 30 de minute.

După două egaluri cu Albania și Belarus, tricolorilor nu le mai rămân prea multe speranțe în actualele preliminarii.
Răzvan Lucescu a venit la Minsk pentru toate cele trei puncte, iar asta s-a văzut în formula de start. „Veți vedea o altă națională, mai determinată, mai motivată”, anunța selecționerul. Și așa a fost, cel puțin în primele 45 de minute.

Presing din start și o așezare avansată, cu fundașii la 30 de metri de poarta lui Pantilimon, au făcut ca jocul să se comprime pe centru. N-am așteptat greșeala adversarului, nu am făcut tactic pasul înapoi, pentru a

După ce Răzvan Lucescu a deschis conferința de presă de ieri, de la hotelul Crowne Plaza, din Minsk, Cristi Chivu a închis-o cu un monolog impresionant. Cu o voce calmă, căpitanul tricolorilor, absent la meciul cu Albania (1-1) din cauza unei suspendări, a decis că e momentul să reapară în public pentru a lua atitudine vizavi de situația actuală a naționalei și a antrenorului ei. Una nemeritată din punctul său de vedere.
Finalul discursului l-a regăsit pe Chivu cu obrajii în flăcări și cu lacrimi în ochi. O precizare e necesară în contextul actual: căpitanul naționalei a ales să-i ia apărarea lui Răzvan într-un moment în care cei mai aprigi contestatari ai acestuia sunt doi oameni de care se simte extrem de legat: frații Victor și Ioan Becali! Dacă ultimul l-a ajutat foarte mult în carieră pe actualul căpitan al naționalei, Victor Becali îi este chiar naș. Din câte se pare, Cristi i-ar fi atras atenția acestuia din urmă să nu mai vorbească în numele lui atunci când este vorba despre națională, chiar înainte de a anunța că intră în silenzio stampa. În continuare vă redăm manifestul căpitanului. Dacă are sau nu dreptate, rămâne de văzut. Iar prima ocazie e chiar azi, când întâlnim Belarusul chiar la ea acasă!

Răzvan Lucescu de la ultimele antrenamente efectuate înainte de Belarus nu este acel Răzvan Lucescu pe care îl știam zâmbitor și atent să întrețină o atmosferă relaxată la ședințele de pregătire. A zâmbit rar și puțin, a fost protagonistul unui incident cu Raț care putea degenera într-o dispută. Deunăzi, la o miuță, l-a trimis pe Raț în poartă, acesta a protestat, moment în care Răzvan a avut o izbucnire: „Ia tu fluierul și fluieră!”. Raț a tăcut, a ridicat fluierul de jos, i l-a întins selecționerului și a trecut în poartă, preferând să nu continue discuția. Totul s-a oprit acolo, dar rămâne foarte relevant.

Selecționerul Răzvan Lucescu și-a exprimat ieri opțiunea: nu renunță la națională nici dacă pierde în Belarus

Răzvan Lucescu e afectat de valul de critici care s-a abătut asupra lui după jocul cu Albania, dar nu se dă bătut. Nici măcar de zvonurile care dau ca sigură înlocuirea lui în cazul unui eșec cu Belarus.

„Eu cred că, dacă te uiți în spate puțin, naționala a avut parte mereu de același tratament. Sunt atacuri împotriva lui Răzvan Lucescu, antrenorul naționalei. Așa cum au fost de-a lungul timpului împotriva lui Pițurcă, a lui Iordănescu, a lui Hagi”, a fost una dintre primele fraze spuse de Răzvan Lucescu în conferința de presă susținută ieri în Belarus. Vizibil iritat de ideea că i se cere demisia, Răzvan a fost foarte tranșant, anunțând că nu va demisiona.

Selecționerul Belarusului, Bernd Stange (foto), are o poveste aparte. A antrenat naționala Irakului în timpul lui Saddam Hussein și a fost informator al poliției secrete din Germania de Est (RDG), cunoscută sub numele de Stasi.

„Este calm, nu mută niciodată sub impulsul momentului și are strategii pe termen lung”, îl descriu ziariștii din Belarus, încă extaziați de succesul obținut în Franța, scor 1-0. Trecutul lui nu a fost un impediment, cu atât mai mult cu cât venea într-o țară deprinsă cu astfel de practici. În 1992, pe când o antrena pe Hertha Berlin, Stange a fost deconspirat ca informator al Stasi, sub numele de cod Kurt Wegner. Misiunea lui era să dea note despre cum văd jucătorii săi conducerea țării și despre posibilele contacte cu jucători vest-germani. Din cauza vâlvei create, Stange a plecat din Germania, antrenând în Ucraina, Australia sau zona țărilor arabe, inclusiv naționala Irakului, între 2002-2004.

Naționala a efectuat ieri primul antrenament în Belarus. Ședința de pregătire nu a fost lipsită de evenimente neplăcute.

Delegația noastră a fost nevoită să aștepte o jumătate de oră în plus, înaintea antrenamentului de aseară, asta pentru că gazdele au programat în același timp ședințele de pregătire ale celor două selecționate. În aceste condiții, tricolorii s-au mutat pe o altă arenă.

Raț, invitat să fie selecționer!

Rezultatele din prima rundă au încurcat teribil calculele în grupa a patra de calificare la Euro 2012. Antrenorii trebuie acum să-și reconsidere tactica în funcție de noua ierarhie.

Naționala României a venit la Minsk cu gândul de a anula impresia lăsată la Piatra- Neamț. Pentru asta are nevoie de o victorie. Va miza însă Răzvan Lucescu pe o formulă ofensivă sau va adopta o tactică prudentă, sperând să obțină victoria prin specularea greșelilor adversarului? În meciul cu Belarus, echipa României ar putea fi construită în funcție de răspunsul la această întrebare, iar modificările ar surveni în special în ceea ce privește linia de mijloc.

După două nopți de odihnă, optimismul pare să fi estompat deznădejdea ce acoperise moralul românilor după Albania. Bogdan Stancu, marcator pentru prima reprezentativă la debutul într-un meci oficial, spune că mâine vom vedea o altă față a naționalei, în jocul de la Minsk, cu Belarus.

Bogdan, se poate spune că este decisivă pentru noi această partidă cu Belarus?
Nu, pentru că drumul în aceste preliminarii este foarte lung. Este abia al doilea meci. Se poate întâmpla orice în această grupă. Dar va conta foarte mult rezultatul de acum. Dacă nu luăm toate cele trei puncte puse în joc, șansele noastre de calificare vor fi compromise cu 50%.

Hagi a revenit miercuri pe stadionul Dinamo după 20 de ani, luând cu el câțiva dintre marii sportivi ai României, pentru a juca într-un meci caritabil. Beneficiarii acestei acțiuni sunt copiii! Unii speciali! Despre câțiva dintre ei și despre problemele lor aflați câte ceva din rândurile care urmează.

Spitalul clinic de copii „Maria Sklodowska Curie” din București este un dar al poporului polonez pentru România, menit să repare rănile cutremurului din 1977. Instituția, cunoscută și sub numele „Budimex”, după întreprinderea poloneză care a subvenționat lucrarea, asigură anual liniștea a zeci de mii de familii. „Vin copii din toate părțile, chiar și din Moldova sau Oltenia. Anual avem între 27.000 și 30.000 de copii internați, dar încă pe atât sunt tratați ambulatoriu”, spune directorul Cătălin Daniel Smarandache.

Statistica este de partea românilor. Istoria spune că tricolorii nu au pierdut niciun meci pe teren propriu la debutul în preliminariile CE.

Prima reprezentativă a României a jucat în preliminariile tuturor celor 13 ediții ale europenelor disputate până acum, începând cu ediția URSS – 1960, iar startul a fost mai mereu bun pentru ai noștri. Din cele 13 meciuri care au marcat începutul campaniei continentale, tricolorii au câștigat nouă (69 la sută de victorii), cea mai clară diferență fiind un 7-0 cu Liechtenstein, în 1998, contând pentru ediția din 2000. Palmaresul mai cuprinde două înfrângeri și două egaluri.

În ediția de ieri, ProSport a dezvăluit că arbitrii austrieci de la România – Albania vor fi cazați la pensiunea Balad”oR, de lângă Piatra-Neamț, unde vor fi tratați cu păstrăv și brânzeturi selecționate, în timp ce vor fi delectați cu acordurile muzicale ale unei naiste acompaniate de un cântăreț la orgă. Protocolul ne amintește de celebrul scandal al „folcloristelor”, dar și de faptul că Mircea Sandu era audiat în 1993 în Parlamentul României pentru că ar fi mituit un arbitru!

Faptul că dacă la masa brigăzii austriece care va arbitra România – Albania la Piatra-Neamț va cânta în seara dinaintea meciului o naistă nu poate fi considerat drept „ospitalitate excesivă”. Acest termen a fost însă folosit în 2000, după ce, tot la Piatra-Neamț, tot într-o cabană și tot cu arbitri străini ca personaje principale, a ieșit un imens scandal. După Ceahlăul – Austria Viena, din Cupa Intertoto, observatorul german Selbherr Hermann a scris în raportul de joc că gruparea gazdă, patronată de Gheorghe Ștefan, a dat dovadă de „ospitalitate excesivă”, pentru că la masa arbitrilor au apărut patru fete, categorisite apoi drept „folcloriste”. În urma acelui raport, Ceahlăul a fost suspendată din competițiile europene pentru un an, iar Florin Chivulete a fost scos din arbitraj!

Nașul a dat sau nu a dat?
Dând timpul înapoi, în 1993, România juca un meci foarte important la Kosice, cu Cehoslovacia. După acea partidă, în presă a apărut un articol care dezvăluia că Mircea Sandu i-ar fi dat 50.000 de

Fotbaliștii români nu duc lipsă de idei. Deranjați de lungimea șorturilor de antrenament, jucătorii din naționala mare nu s-au sfiit să pună mâna pe foarfecă și să-și ajusteze pantalonii. Echipamentul este pus la dispoziție de sponsorul oficial al FRF, Adidas.
Elevii lui Răzvan Lucescu au prezentat, la ultimele antrenamente dinaintea „dublei” cu Albania și Belarus, o viziune proprie asupra modei la naționala de fotbal. Tricolorii au intrat pe teren într-o variantă eterogenă în ceea ce privește șorturile pe care le au în dotare: cu două-trei excepții, niciunul dintre jucători nu avea aceeași lungime la pantalonul de antrenament. „Ne-am făcut croitori! Am pus mâna pe foarfecă și am tăiat șorturile pe care le-am primit. Ne deranjau la alergare și atunci când trăgeam la poartă”, au explicat câțiva jucători. Cei care nu au avut nevoie de ajustări sunt fotbaliști mai înalți, precum Tamaș sau Daniel Niculae. La polul opus se află Torje, Roman, Lazăr, Florescu, Rădoi și Cociș.

Tratați de sus, albanezii pot provoca drame, chiar și în cazul în care te numești Lucescu. În 1986, Dinamo București, condusă pe atunci de Mircea Lucescu (foto), era eliminată din Cupa Cupelor de 17 Nentori, după 0-1 la Tirana și 1-2 la București.

Naționala de fotbal a României debutează în preliminariile CE 2012 contra Albaniei, pe 3 septembrie, la Piatra-Neamț, iar cel mai mare risc ar fi acela de a privi acest meci ca și cum ar fi rezolvat. Prima reprezentativă a învins de două ori Albania în preliminariile CE 2008 (2-0 la Tirana, 6-1 la București), însă trecutul spune o lecție dureroasă: adversarii noștri de vineri devin periculoși atunci când în tabăra noastră dispare spiritul de conservare. A pățit-o inclusiv Mircea Lucescu, antrenorul român cel mai titrat în acest moment, ultimul tehnician neaoș câștigător al unei cupe europene.

Chiar dacă s-a refăcut miraculos, Raț nu a riscat și a preferat să stea pe tușă la meciul câștigat ieri de Șahtior în fața lui Illishvets, scor 1-0, în etapa a opta a campionatului Ucrainei.

Raț a suferit în urmă cu două săptămâni o ruptură musculară la picior și ar fi trebuit să stea pe bară aproape o lună. Tratat de Marijana Kovacevic, femeia-vraci din Serbia, fundașul stânga s-a recuperat și ar fi dorit ca până la startul preliminariilor CE 2012, pe care nu concepe să le rateze, să facă un test în campionatului Ucrainei. Singura ocazie ar fi fost aseară, la jocul cu Illishvets, disputat la Donețk, și câștigat de Șahtior cu 1-0. De comun acord însă cu antrenorul Mircea Lucescu, Răzvan Raț a rămas în afara lotului.

„Am preferat să nu riscăm acum. El este însă bine și va intra în programul echipei”, a explicat Il Luce. Raț se va prezenta la convocarea echipei naționale și dacă nu vor apărea incidente neprevăzute el va fi pe teren cel puțin cu Belarus, pe 7 septembrie.

Generația „Steaua ’86” a luat foc în urma unui schimb de replici purtat între Emeric Ienei și Ilie Dumitrescu. Dacă Duckadam s-a situat de partea actualului antrenor al Stelei, majoritatea celorlalți „grei ai istoriei roș-albastre” i-au luat apărarea lui nea Imi.

Scânteia a fost aprinsă de o afirmație, cu sâmbure de adevăr, a lui Ienei. „Ilie e la început, trebuie să fie mai ponderat în declarații. A luat o echipă formată de Victor Pițurcă”. Simțindu‑se lezat, Ilie Dumitrescu a contraatacat. „Așa am putea spune că și echipa din ’86 a fost opera lui Halagian”. De aici, lucrurile au evoluat pe mai multe tonuri.

Ieri, Tudorel Stoica a ieșit la atac. „Nu am vorbit atât timp cât la echipă s-au aflat foștii mei colegi (n.r. – Victor Pițurcă și Emeric Ienei). Acum pot să spun ce cred… Steaua s-a calificat nemeritat. Văd că Ilie vorbește de oboseală. Despre ce oboseală poate fi vorba după patru meciuri? Adică Piți e de vină că nu a făcut bine pregătirea? Și oricât de obosit ai fi, să nu faci nicio acțiune, să nu poți să tragi două-trei șuturi la poartă!? Ilie trebuia să tacă, nu să vorbească despre nea Imi. Nu e bine să discuți despre oameni mai pricepuți ca tine. Să lase rezultatele să vorbească!”, a punctat Stoica.

Lui Gigi Becali i-a convenit să plece Piți. A fost de acord inițial cu unele condiții, dar a crezut că poate face treabă și fără el. I-am văzut pe Mache și Tache bucurân-du-se pe bancă la Zürich, oameni care dispăruseră cu Piți
Tudorel Stoica

Startul preliminariilor CE 2012 bate la ușă, iar o întrebare le dă frisoane atât celor care se ocupă de prima reprezentativă, cât și suporterilor: cine apără cu Albania (3 septembrie) și Belarus (7 septembrie)?

Poarta naționalei continuă să fie o problemă spinoasă, iar Răzvan Lucescu trebuie să aleagă pe principiul răului mai mic. Bogdan Lobonț, favoritul din ultimul timp, traversează cea mai nefericită perioadă din cariera sa la echipa de club. Evoluția din Supercupa Italiei, unde a încasat trei goluri, i-a pecetluit soarta la AS Roma. „A fost un dezastru”, a scris presa din Peninsulă. Drept urmare, conducerea echipei a decis să-l retrogradeze pe „Lobby” pe poziția a treia în ierarhia portarilor, după brazilianul Julio Sergio și după tânărul român Alex Pena. Acesta din urmă are 20 de ani și provine de la Școala de Fotbal Gică Popescu.

Lucescu jr ar mai avea alte două variante, Costel Pantilimon și Ciprian Tătărușanu, însă le consideră doar opțiuni pentru viitor. „Răzvan nu va risca. Tătărușanu și Pantilimon nu au experiență. Se va baza tot pe Lobonț, în ciuda faptului că a jucat în ultimul an mai mult la națională decât la echipa de club. Îl vede ca pe un lider în teren, iar acest lucru este decisiv în viziunea selecționerului”, a declarat un apropiat al naționalei.

Nu sunt prea multe soluții, dar selecționerul decide. Eu l-aș lua în calcul și pe Bornescu
Dumitru Moraru, fost portar

Nu cred că se poate vorbi de o criză. Chiar mai vin portari din spate, Lung cel mic, Ceza

Criza din poarta echipei naționale reîndreaptă atenția spre trecut. Se fac comparații, dar se nasc și întrebări: care este cel mai bun goalkeeper din istoria primei reprezentative?

La o astfel de întrebare, răspunsurile pe considerente sentimentale ar căpăta mai multe nuanțe: Silviu Lung pentru longevitate, Bogdan Stelea pentru numărul cel mai mare de prezențe în poarta echipei naționale, Necula Răducanu pentru spectacolul total pe care-l făcea pe teren. „Țop” Voinescu, „Țețe” Moraru ar fi și ei în topul preferințelor. Totuși, există însă un indicator care poate da un răspuns statistic la această întrebare: cel mai bun portar din istoria naționalei este Florin Prunea. Actualul manager sportiv de la Dinamo are un procentaj de 0,67 de goluri primite pe meci, el devansându-i pe Dani Coman (0,78) și Bogdan Stelea (0,81).

„Cardiff mi-a lansat cariera”

Prunea a apărat poarta naționalei de 40 de ori, timp în care a încasat doar 27 de goluri. „Cel mai bun meci pe care l-am făcut la națională a fost cel de la Cardiff, din 1993, când ne-am calificat la Cupa Mondială. A fost o partidă cu totul specială, prin implicațiile ulterioare. Atunci am simțit că mi-am lansat cariera”, spune Prunea. Fostul portar recunoaște că a avut și norocul de a fi jucat alături de o generație de excepție și spune că nu a fost niciodată invidios pe Stelea: „Am crescut împreună, la Dinamo, iar carierele noastre au urmat cam același traiect”.

David, nouă boabe de la nemți

Pe podium au mai urcat Dănuț Coman