Întrebare pentru Ando: dacă N’Doye era în pijama și-n papuci joi seara pe timpul raziei acasă la jucători toate continuau bine mersi ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat?! Nimeni nu-și mai aducea aminte de vreo vorbă spurcată la adresa lui Dinamo țâșnind de pe buzele mijlocașului după meciul de la Cluj. Pacostea noastră e că avem niște înjurături tres jolies, vorba lui Dem

Peste jumătate din prima divizie jubilează. După campionat, i-a sărit rândul CFR-ului și din Cupă, pe limbajul arbitrajului. Deținătoarea trofeului a fost descălțată în compensație. Joi, cu Bistrița, brigada lui Balaj a arbitrat reparatoriu parcă peste timp, în compensație pentru ce stricase o altă brigadă a lui Balaj chiar la o finală de Cupă, cu Poli. E unanimitate în

Știre seacă pe Rai. După trei ani de colaborare, Genoa a renunțat la tehnicianul Gasperini. E a doua schimbare de antrenor în Serie A din acest sezon. A douaaaaa!!! În aceeași zi la noi Marian Pană se despărțea de U. Nu după trei ani de colaborare, ci după trei luni. A câta schimbare a toamnei din prima divizie? A 6-a, a 9-a, a 12-a? Sunt fără număr. Cine moare de plictiseală

A fost mai întâi Craiova, luni vine și rândul Rapidului să lase să-i alunce o lacrimă pe obraz în memoria lui Adrian Păunescu. Când e vremea de plâns cu vorbe, nimeni nu le stă în cale oltenilor. Imaginile cu cele aproape 25 de mii de lumânări tăcute un minut pe Central, vineri, țin loc de tot și de toate. De cuvinte, sentimente, tristeți numărate gazetărește în mii de semne

Antrenorii noștri de acum sunt adevărate monumente de cinste și corectitudine. N-ar fura nici dacă, peste ani, ar ști că n-au după ce bea apă. Așa merge vorba, meseria de antrenor se fură. Mai întâi furi când ești jucător, apoi furi ca secund. Nu se prea fură însă și altceva decât măgărușul și o tură în plus dacă ai lovit mingea de două ori la antrenamentele chipurile

De când s-a lălăit campionatul pe mai multe zile, marțea aduce cu după-amiezile de luni de odinioară. Toată războaiele stârnite de cuplajele de duminică erau stinse lunea. Pentru toți jucătorii bucureșteni era zi de baia Grivița. Recuperare și saună. De fapt un pârlit de pretext după care se tupilau toți, se întâlneau în  zona Buzești ca să aibă  de unde pleca

CFR e cu adevărat în pericol. A fost bătător la ochi și la Galați. Campioana e în pericol să moară urât. Cu tot picajul până către a doua jumătate a clasamentului, CFR scoate și acum untul din orice adversar, e cu perna sub braț să i-o pună pe față ți să-i moștenească punctele, îl înghesuie, statistica îi face cu ochiul, nu și tabela, adesea nedreaptă. Campioana a

N-a fost nici pe departe vreunul dintre vârfurile generației sale, generația mexicanilor. A fost însă una dintre cele mai mari figuri din întreaga istorie a fotbalului nostru. Gogu Tonca. Nu e om din lumea fotbalului căruia să nu i se însenineze chipul numai când auzea numele lui Tonca. Era precum vinul de soi la o petrecere. Dezleagă limbile și înveselește atmosfera. Toți, cei care

Așa mureau oltenii proști la coasă… Fără provocarea lui Ilie Balaci, fanilor Științei nu le-ar fi trecut prin cap că obiectivul de acum se rățoiește către titlul de campioană. Mititelu dixit. Iată motivul pentru care pe unde hălăduiește Pițurcă vâră câte un căluș în gura președinților și-i trimite la tiparnița de făcut bani. Nimeni nu poate râvni în acest sezon la

Luați aminte la Emeric Ienei când se pronunță pe marginea ultimului caz Mutu și e atât de tranșant. „Poate că acum Răzvan va începe reconstrucția. Mutu nu mai trebuie convocat”. Nea Imi chiar are habar despre ce e vorba. E pățit doar.

O întrebare care a acompaniat alaiul lui Hagi în drum către Stambul trebuie ștearsă din memorie degrabă. După ce semnează Hagi va ajunge la Galata și vreun fotbalist român? Întrebarea rezistă doar dacă ți-a cășunat pe turci de la un kebab de la care te-ai umplut de bube și vrei să vorbești de funie în casa spânzuratului.

E de bine sau e de rău că s-au mai calmat apele la echipa națională? Hagi are altele pe cap acum, Rădoi parcă ar bate și el în retragere. Se retrăgea și el o iarnă de la națională cum s-ar fi retras Tamaș o vară. Ca artiștii la teatru lunea când e relache.

Unul dintre paradoxurile Stelei. La câteva dintre noile achiziții reculul de acum e strident. La Bilașco, la Apostol, la Latovlevici, și duminică un fundaș de plastilină pentru ora de joacă a lui Torje, sau la Răduț, care de la națională în vară abia mai prinde un loc pe bancă. Ceea ce pare într-adevăr bizar e că de la meci la meci totuși echipa joacă din ce în ce mai bine, se

Campionatul e parcă mai grăbit ca niciodată și probabil că ne-a pus deja pe tavă primul verdict al sezonului. Sentință cu șanse la recurs sub 1 la sută după meciul de vineri de la Vaslui. Titlul își va lua zborul din cuibul de la Cluj. CFR e acum mai aproape de primul loc retrogradabil decât de podiumul de care o desparte o prăpastie abruptă tradusă în puncte în peste trei

Nu demult, un Dinamo – Steaua a fost decis de eliminarea lui Thereau după un duel cu Moți,  tot cu coate pe la spate, dar în în plex și cam prin aceeași zonă din apropierea careului în care s-a ales cu roșu și Andrei Cristea la meciul cu Oțelul.

Să recapitulăm: 1-1 cu Albania, 3-3 cu Napoli, 1-2 cu tineretul Angliei la Norwich, 0-2 cu Franța. Ce au în comun cele patru reprezentări internaționale de dată recentă? În toate, verdictul a picat după sprintul de pe ultima turnantă. Goluri decisive primite dincolo de minutul 80, în Ghencea chiar și în al 7-lea minut de agonie. Acești pași înapoi în mai multe planuri de

Momentul schimbării lui Daniel Niculae. La tușă așteaptă Marica. Agitat, selecționerul explică, foarfecă aerul cu brațele sugerând probabil dejucarea ieșirii la ofsaid sau o rocadă pe posturi. Alături, Marica parcă e rupt de meci, aproape că mustăcește, dar nicidecum pentru că se și visa deschizătorul scorului. Era limpede, Marica nu vorbea aceeași limbă cu Răzvan Lucescu.

Motto: „franțujii ăștia nici nu mai țin minte când s-au calificat ultima oară la un  turneu final și tot se cred cei mai buni din lume” – Piști Kovacs

Sprintul Rapidului din această primă treime a sezonului a dat răspunsul la o întrebare rămasă în coadă de pește în vară. Da, un conducător de club iscusit și versat e o verigă importantă. Indiferent cum îți zice, manager general sau șef de secție, ca pe vremuri. Pe când se făceau cărțile pentru noul campionat, un fost jucător dinamovist se arăta nedumerit de ce media îi

Dacă nu are cine știe ce virtuți cu care să ne mai alinte, acest campionat măcar propune din când în când câte o poveste spumoasă. Acum a venit rândul Oțelului să ne țină de urât în serile care încep deja să miroasă a frunză arămie arsă. Campionatul a tors aproape o treime din fuior și Oțelul e lider. Ar fi într-adevăr marea bombă a întregului sezon fie și numai dacă

…Contraatac, pătrundere în careu, atacantul simulează șutul, portarul se culcă, în careu mai apare un coleg al vârfului, apare și al doilea, ambii așteaptă cu disperare pasa, atacantul mai simulează o dată șutul, portarul se culcă iarăși după fentă… Ratare. Ați văzut această fază de multe ori prin secvențele de arhivă din campionatul nostru de odinioară. Ratări

Așa se întâmplă întotdeauna când ții morțiș să-i mulțumești pe toți. Sfârșești prin a-i nemulțumi pe cei mai mulți. Rețeta clasică a eșecului. Să intre și Dănciulescu, doar a așteptat într-atât revenirea, să intre și Andrei Cristea, poate îl mai vede vreun scouter de afară, să intre și Niculae, să intre și Ganea, și Alexe… Să intre cât mai mulți atacanți

Steaua nu e nici pe departe ceea ce pretinde că ar fi. Un club cu ștaif și cu un lot cu care mai toți o și vedeam sugrumând deja campionatul. Steaua lui Bogdan Stancu, Bilașco sau Nicoliță e o echipă mică, mică de tot de vreme ce a putut pica ingenuă într-o asemenea capcană la Galați. Până la urmă un meci aproape oarecare cu un lider conjunctural, dar cu doar câteva zile

Acuze, ironii, injurii, Moți înțepat după ce a dat gol – celorlalți -, Andone pe post de profesor de română care și-ar lăsa repetente loazele care scriu pe net miau ca pisica… Până la urmă ce a detonat relația dintre Torje și compania și fanii dinamoviști? Sunt doar două variante de răspuns și în ambele situații suporterii contestatari par descoperiți. Precum apărarea

Nimic șocant, nimic tragic, nimic surprinzător din tot ce se întâmplă acum la Steaua. E cea mai firească și lină despărțire din câte s-au produs în Ghencea în ultimii ani. Doar așa ar putea să mai uluiască pe cineva. Tot ce a ieșit la meciul cu Astra a curs către cel mai logic deznodământ. Toate au avut noimă. Și reacția unora dintre fani, și decizia lui Ilie Dumitrescu, de

Oare când mai are timp Șumudică să și gândească pe parcursul meciului? Antrenorul Rapidului e în sine un spectacol. Temperamental cât Halagian și Cârțu laolaltă, mereu agitat cu mâinile trecute prin păr, un tic la orice fază, fie ea și oarecare la centrul terenului. Se strâmbă dezolat de cinci ori pe minut, semn că nu-i convin multe, după care mai încearcă o piruetă în

Nu toate victoriile sunt hărăzite cu savoarea și strălucirea celei de pe Olimpico. Să nu uităm asta când bombănim debutul CFR-ului în actuala ediție a Ligii. 2-1 cu Basel, o victorie mică, mică de tot după cât ni s-au lungit fețele tot uitându-ne la ceas o repriză întreagă, o victorie băftoasă, dar și transpirată. Spuneți-i cum preferați. Oricum e o victorie. După cât de

Pare-se că suntem pe punctul să scăpăm și de emoții, și de calcule, și de remușcări, și de o cumplită migrenă. De prezența directă în grupele Ligii Campionilor. Acest bilet de favoare ne-a otrăvit de ani buni un campionat care și așa nu stătea deloc bine cu nervii. Potul cel mare de la UEFA i-a zăhăit de cap pe mulți, i-a orbit, le-a luat de tot mințile. În fiece

Cineva a remarcat că Rapid și-a creat mai multe ocazii de gol împotriva CFR-ului cât a fost egalitate numerică pe gazon. Totuși, tabela încremenise la 0-0. Acest paradox a născut cazul Răduță. Asta după ce, încă de la amicalul cu Șahtior, peluza vișinie stătea să răbufnească la investiția Cassio, un brazilian care s-a născut fără minge lângă leagăn.

Dacă naționala ar fi fost, să zicem, o echipă de club oarecare din il calcio, de ce nu, poate chiar Pisa, cea care i-a deschis drumul carierei lui Mircea Lucescu după Revoluție, atunci antrenorul Răzvan Lucescu ar fi fost tocat mărunt și perpelit la foc mărunt în tigaie de La Gazzetta sau Corriere. În condițiile în care un 1-1 și un 0-0 chiar merg la inimă italienilor.

Patru luni, șase zile și probabil câteva ore. Undeva pe aici a ținut răceala dintre Angelo Niculescu și Dobrin. Atât s-a întins exilul lui Dobrin dintre rezerva din tribună de la meciul cu Anglia din debutul de la Mundialul mexican și titularul din primul meci al preliminariilor Euro’72. Era nevoie de Gâscanul într-un meci cu Finlanda. Luxemburg de azi.

Calm, de ce atâta dracoză după un 1-1 acasă cu Albania? Parcă e epidemie. La trei cuvinte, toată lumea azvârle  fie cu un dezastru, fie cu o catastrofă. Ticuri verbale de parcă cineva ni le-a băgat pe gât. Remiza de vineri nu ne-a aruncat în prăpastie. Suntem doar în buza prăpastiei, încă atârnați ca-n filme cu degetele zdrelite de un colț de stâncă. Încă n-am picat.

Câte mâini îți mai trebuie ca să-ți faci cruci îndeajuns… Mai marii fotbalului, cu excepția lui Mircea Sandu, o spun senin, relaxat, nu-i surprinde nimic. Acest campionat și așa costeliv, numai piele și os, trebuie să continue șchiopătând în actuala formulă de 18 doar ca să poată deconta Bucșaru milioanele încasate deja din drepturile TV pentru sezonul în derulare. O

Dezastrul săvârșit în lanurile lui Porumboiu, operă completă Lopez Caro, nu face altceva decât să consolideze supremația școlii de antrenori italiene în materie de stranieri în liga lui Mitică. În rest, mai toți cei care s-au pripășit la noi din campionatele de soi n-au făcut prea mulți purici. Cu cât noua achiziție era mai pompos prezentată, iar CV-ul cât mai garnisit, ca

3-4 cu „șepcile” lui Claudiu Niculescu, o duzină de goluri în traistă de la noile promovate. Plus Split, plus vânzarea lui Pulhac, plus revolta lui Helder, plus… Unde dai și unde-i crapă capul lui Andone.

Acum, chiar că nu mai pricepe nimeni nimic. Andone ne-a vârât și mai adânc în ceață. Deși își propusese exact contrariul. Să dezlege misterul Helder, în mandatele lui Ando, fie la Rapid, fie la Dinamo, un navetist între banca de rezerve și tribună. Așa am aflat că Ando nu-l are la bojoci pe brazilian doar pentru că Dinamo ar fi nevoită vara viitoare să plătească vreo 700 de

În absența vorbelor, care, după ultimul mercurial costă spre 10.000 de euro, se bănuiește că miercuri spre amiază Pițurcă a mers în vizită la Becali doar ca să mai împace o dată taberele care păreau deja împăcate.