Dialogul dintre Sechelariu și Becali dovedește, o dată în plus, dacă mai era nevoie, cât de jos este nivelul în fotbalul românesc. „Oaie parlamentară”, „distrus”, „sifonar”…Asta între doi oameni ce își ziceau prieteni, care jucau rummy și cărți împreună și care, fără îndoială, ascund încă multe. S-au jucat partide de poker pe fotbaliști, printre rotocoale de

Cristiano Bergodi și Renzo Rossi au reușit să aducă într-un timp scurt un alt aer în vestiarul echipei.

Discursul lui Bergodi curge simpatic într-o română hazlie. Și la interviul de după meci, și la conferința de presă, italianul ni s-a înfățișat altfel decât toți tehnicienii care au trecut prin Ghencea.

Seninătatea, lipsa încrâncenării, privirea ridicată în obiectivul camerei și de acolo mai departe în ochii celor care se uită la el. Steaua a fost și încă mai este o societate absconsă. Echipa majorității românilor a cam fost confiscată pe baza unor relații dubioase bazate pe nepotism și servilism în relația cu un patron imprevizibil. „Hmm, cred că a glumit patronul”, a spus zâmbind elegant Bergodi când a fost întrebat de jurnaliștii cum de a ignorat sfaturile lui Gigi Becali.

Italienii se impun prin naturalețe

Surdu are povestea lui. E genul de jucător care răspunde atunci când antrenorul știe ce și mai ales cum să îi ceară. Reacționează la încredere. A lucrat foarte bine cu Bergodi la Cluj, nu s-a acomodat perfect cu Hagi și mai ales cu Lăcătuș la Steaua, a renăscut cu Lucescu junior la Brașov. Bătăios, determinat, disponibil la efort și cu execuție decentă, a revenit în Ghencea

Prima veste bună a zilei de ieri a venit după una îngrijorătoare: Mircea Lucescu e bine, după o intervenție chirurgicală la inimă. Cel mai bun antrenor din fotbalul românesc a simțit ceea ce spunea mereu cu un zâmbet enigmatic în colțul gurii: „Fotbalul consumă!”. Important este să își revină cât mai repede, de antrenat va antrena oricum, nici nu se pune problema, la cât de

Bergodi acceptase să pozeze pentru cititorii ProSport cu drapelul României. Era modalitatea cu care intenționam să prefațăm meciul din această seară, care deschide practic sezonul oficial al Stelei. Deși nu e maghiar, președintele stelist a decis că această poză trebuie interzisă, astfel că ea nu s-a mai făcut și de aceea am ales varianta unui fotomontaj pentru prima pagină.

Titinho este al treilea transfer al Stelei. La fel de puțin cunoscut ca și de-acum noii săi colegi, polonezul Grzelak și bulgarul Bibișkov. Aceste mutări sunt cel puțin bizare. Fotbaliști aduși pe genunchi, după vizionări totuși irelevante ale unor DVD-uri. Cu puțin efort, cameramanul cu care lucrează Lucescu junior la națională ar putea să facă un montaj cu oricine și să îl

Cu trei săptămâni înainte de începerea unei noi ediții de campionat, Rapid agonizează. Perspectivele sunt mai mult decât sumbre și, dacă George Copos nu va acționa imediat, se poate ajunge la desființarea clubului.
La această oră este un vid nemaivăzut. Sichitiu a anunțat că pleacă, Hizo dă și el semne că nu mai poate continua, Rada nu are contract semnat, jucătorii sunt copleșiți de toate aceste probleme. Strategia clubului este de a-i plăti pe fotbaliști în apropierea datei limită când pot depune memorii pentru a deveni liberi de contract. Faptul că s-au plătit numai jumătate din salariile restante încă din luna mai i-a făcut pe stranieri să izbucnească. Spadacio a avut înainte de partida de sâmbătă cu Chiajna un conflict deschis cu Grigore Sichitiu, acesta fiind și motivul nervozității sale excesive. Elinton Andrade e și el nemulțumit și a intrat într-un clinci cu membrii staffului tehnic, în vreme ce Marius Constantin a refuzat efectiv să joace, de teama unei accidentări înaintea plecării la Groznîi.

Dacă Rapid ar fi avut jumate din banii pe care conducerea Stelei i-a băgat în spectacolul de prezentare a lotului pentru noul sezon, situația în Giulești ar fi fost infinit mai liniștită acum. Fast spre opulență în astfel de vremuri de criză, achiziții mai degrabă modeste, adversar pe măsură, un antrenor dornic să facă treabă, suporteri puțini și plictisiți, încă în

Se simte un alt stil de lucru la prima reprezentativă. Stafful naționalei e prezent deja la majoritatea acțiunilor pe care echipele de club le-au avut în această perioadă de pregătire. Dialogul cu antrenorii echipelor de club și interesul manifestat de selecționer pentru un amical Rapid – Clinceni, de exemplu, pot schimba lucruri în fotbalul românesc. Mai mult, antrenorii „și-au

Dănuț Lupu continuă să surprindă! Fostul mare fotbalist a acceptat o discuție deschisă pe tema dopingului din sport. Mărturiile sale demască un sistem în care conducătorii, antrenorii și medicii sunt în egală măsură vinovați, iar fotbaliștii cad victime.

De câte ori e o problemă delicată, jurnaliștii te caută pe tine. Ești renumit că spui lucrurilor pe nume. Te provocăm la o discuție pe tema medicației din sport.
Haideți să vă spun ceva… Eu întotdeauna am atras atenția asupra faptului că în România fotbalistul e o marfă. Porci, viței… Spuneți-le cum vreți. Conducătorii se folosesc de ei și pe urmă îi trimit la tăiere. Am jucat atâta timp fotbal și știu foarte bine ce spun. Scopul e să câștige campionatul, indiferent cum. Latura asta medicală este folosită din plin. Sub pretextul că apare nu știu ce medicament, se mai spală niște bani și tot așa. Li se dau fel și fel de pastile și unii le înghit fără să clipească.

„Era timpul să se termine cu astfel de nereguli”, spune Mircea Sandu despre retrogradarea Argeșului, adăugând că acesta e semnalul normalității în fotbalul românesc. În realitate, sistemul a tras de timp cât a putut și în ceea ce privește Argeșul, și în ceea ce îi privește pe Prunea și Penescu. Aceste nereguli nu se vor încheia odată cu retrogradarea Argeșului și cu

Despre Mihai Baicu am mai scris maxim atunci când i-am trecut numele în câte o casetă de meci pe vremea când juca la Național, Foresta sau Farul. Sincer, aș fi preferat să nici nu scriu. În niciun caz așa. Moartea e imposibil de explicat și atunci când vorbim de un bătrân bolnav de cancer. În cazul unui tânăr de 33 de ani, fost fotbalist de performanță care cade ca secerat după

Bănel pare unul dintre puținii steliști care nu se entuziasmează pentru venirea lui Bergodi… Doar Pleșan, Lovin și Dayro au motive să fie mai supărați. Am enumerat deja patru fotbaliști care au fost titulari în echipa-tip din sezonul trecut, când Steaua a avut una dintre cele mai slabe clasări din istorie.

Steaua dă semne de viață, dar nici patronul și nici suporterii nu trebuie să uite că antrenorul care ajută la schimbarea imaginii de echipă amorțită nu este al ei. Bergodi nu a semnat încă. De la asta se pleacă. Și probabil că nici nu va semna dacă Becali nu se va ține de cuvânt și nu îi va aduce jucători. Până atunci, italianul aerisește atmosfera la formația din

Securitatea în fotbal reprezintă tema ultimelor zile. Dosarul lui Gică Popescu și seria de polemici mai mult sau mai puțin îndreptățite stârnite de publicarea lui au deschis o cutie a Pandorei.

Cine, cât și cum a colaborat… Numele lui Hagi a apărut într-o declarație a lui Gigi Becali: „Credeți că el nu a colaborat?”. Fostul mare internațional a replicat pe același ton: „Poate că el a avut legături cu Securitatea!”. Totul s-a sfârșit urât: „Dacă vrea să dezgropăm morții, îi dezgropăm! Tatăl lui a fost la CAP, tata nu”, a spus finanțatorul Stelei, coborând nivelul discuției și ducând subiectul spre derizoriu.

Milițianul Corleone aruncă „șopârle”

ProSport. Sunt deja 12 ani de când acest nume înseamnă foarte mult în peisajul media și în cel sportiv. Vorbim de-a lungul timpului de sute de jurnaliști pasionați de sport și de presă. De oameni pentru care o informație aflată cu un minut înaintea altora reprezintă o bucurie pe care cu greu ar putea-o explica celorlalți și de satisfacția pe care o au când o ambalează pentru a o

Consonanticul mijlocaș polonez Grzelak reprezintă primul transfer al Stelei în această perioadă. Paraschiv la Urziceni, Vali Badea la Craiova, Gerlem la Vaslui ori Bourceanu la Timișoara fuseseră mutările izolate de pe o piață a transferurilor unde bate mai mult ca oricând vântul.

Nu cred nici pe departe că Gică Popescu e vreun naiv care face ce face și cade la mijloc. Chiar și așa, ar avea o problemă despre care nu ne lăsase să știm atunci când era fotbalist și obișnuia să iasă cu capul sus și mingea la picior din situații mai grele. Iar problema asta de dată recentă probabil, de fapt sigur, l-ar împiedica să conducă un întreg fotbal românesc. Dar

Nu știu dacă Sabău a omorât sau nu un om cu mașina. Dacă a făcut-o, drama pe care a trăit-o și o trăiește e inimaginabilă și e o oroare să fie amintită în contextul în care a făcut-o fostul impresar, Ioan Becali. Eu mi-l amintesc pe Neluțu Sabău în tricoul lui Dinamo în meciurile de vis de la sfârșitul anilor 80, dându-i gol lui Zenga în amicalul cu Italia de la Sibiu sau

Steaua a început cu stângul sezonul ce urmează unuia dintre cele mai slabe din istoria de până acum. Lotul e decimat, patronul pare mai dezinteresat ca oricând, iar atitudinea aceasta de indiferență se propagă bolnăvicios. E anormal ca tot ce înseamnă responsabil cu echipa și performanța să revină din concediu abia aseară târziu, cu câteva ore înainte de a pleca în

Parcă niciodată Dinamo, Steaua și Rapid nu au reușit să treacă prin astfel de momente în același timp. Instabilitate, chiar haos par cuvinte de ordine la fiecare dintre cele trei cluburi. Vinovați numai și numai patronii, acționarii, finanțatorii sau cum și-or mai fi zicând.

Inevitabilul s-a produs. Primul diferend între Becali și Bergodi a apărut înainte ca ultimul să fi apucat să semneze. Practic, de la primele discuții și până acum nu s-a întâmplat mai nimic din ce promisese patronul stelist, iar reacția nu a întârziat.

Steaua s-a întărit! Daniel Bălan se va alătura lotului la reunirea de azi. Ignorant sau uituc, patronul ar putea să îl încurce pe noul vechi stelist și să spună că l-a luat pe Lucian Bălan, oricum habar nu are nimic de Steaua din 86… De Tibi nici nu are bani și nici nu vine el la Steaua… E jucător de campioană!

Documentele care confirmă faptul că DNA îl învinuiește pe Prunea relevă și faptul că șmecheria măruntă, compromisul și minciuna prin omisiune guvernează fotbalul românesc. E scandalos modul în care federația a gestionat cazul acesta, felul cum s-a plasat cumva în exterior. Modul în care reprezentanții ei au mimat nedumerirea și cooperarea: „Dar vă rugăm, domnilor

Îți asumi un mare risc atunci când hotărăști să scrii ceva despre Dinamo. A devenit asemănător cu a scrie despre Rapid. Declarațiile se schimbă cu 180 de grade, evenimentele se precipită într-un ritm amețitor. Alaltăseară și ieri-dimineață, Sabău era antrenor la Dinamo. După-amiaza nu mai era, și Rednic cel îndelung contestat redevenise soluția salvatoare. Azi la prima

Interesantă precizarea lui Nicolae Badea cum că acționarii dinamoviști, și nu frații Becali pun antrenorul la Dinamo. Chiar se impunea, mai ales după ce Victor Becali îl desființase pe Neluțu Sabău. Cert este că influența lor este una nelimitată și perpetuă. Nu că ar fi rău că e așa, dar, dacă nu ar fi intervenit președintele Consiliului de Administrație de la Dinamo, am fi

Dinamo e la pământ și are nevoie de timp să se adune. Fără antrenor, cu jucătorii împrăștiați și cu acționarii mai aproape să se retragă decât să investească, ei caută o soluție miraculoasă. Negocierile cu Sabău s-au purtat de dragul de a demonstra că fac ceva, dar realitatea e că nu se înțeleg nici măcar între ei. Borcea a spus că pleacă de la club, dar brusc zice

Fotbalul românesc are o problemă de logică a lucrurilor. De prioritizare, de lipsă a coerenței.  Formațiile de la noi nu au un scop precis și bine definit. Majoritatea este condusă de patroni care miorlăie fals, latră subțire, dansează dizgrațios și își fac în ciudă unul altuia. Sunt robii lui cine reușește să ia fața celuilalt, indiferent de mijloace, în ierarhia de prea

Steaua s-a mișcat, încercând să salveze aparențele. L-a pus pe Cristiano Bergodi. Cea mai la îndemână soluție în contextul dat. Becali a numit nu neapărat un tehnician, cât un stil de lucru. O filosofie de a vedea fotbalul. E interesant cât și cum pot coabita nebunia lui Becali cu doza de cumpătare, de liniște pe care Bergodi își axează munca. Până la urmă, chiar dacă a avut

Cristiano Bergodi, tehnicianul italian al Stelei a reușit performanța de a fi cel mai curtat tehnician din fotbalul românesc. A salvat Iașiul de la retrogradare, a dat culoare Rapidului, a pus bazele unei echipe închegate a Clujului și a fost ultimul care a făcut performanță la Național. Nu este neapărat genul de tehnician sclipitor, dar fotbalul jucat de echipele pe care le-a condus a fost unul curat. Mizează mult pe ideea de grup, se impune prin naturalețe. Delimitează clar linia în spatele căreia trebuie să se plaseze jucătorii…Glumește cât trebuie cu ei, dar nu e genul de tehnician „mămos” care să se ofere să le rezolve problemele. Știe când și cum să se impună. Nu ezită să urle, dacă e cazul și face o echipă foarte bună cu Renzo Rossi, prietenul și colaboratorul său. Dealtfel ultimul își va lua atestatul de team-manager de la renumita școală de la Coverciano. Pe baza informațiilor și a discuțiilor cu apropiații italianului, Prosport a schițat 10 din principiile de bază pe care Bergodi le aplică la echipele unde antrenează și pe care le vom vedea mai mult ca sigur și în Ghencea.

Dacă pentru Copos Rapid e farmecul vieții, pentru fotbal Copos e farmecul ignoranței. Textul de față s-ar putea compune numai dintr-o înșirurire de nume. Mihai Stoica, Dan Petrescu, Dinu Gheorghe, Cristiano Bergodi, Renzo Rossi și mulți mulți alții pe o listă interminabilă pe care s-ar putea regăsi inclusiv Mutu și Chivu, fotbaliști care nu au mai ajuns în Giulești pentru câteva

A privit Inelul de Campion oferit de ProSport, după care a mărturisit că bucuria câștigării titlului cu Urziceniul reprezintă mai mult decât orice altă performanță obținută de el în fotbal. Se întâmpla ieri după-amiază într-un cantonament din mijlocul Bărăganului. Undeva pe câmp, la propriu, la câteva sute de metri de drumul național spre Buzău. „Adică acest titlu

Unirea a câștigat acest campionat așa cum l-a jucat. Economicos. Un egal cu Steaua care i-a adus un titlu muncit și meritat. Fără pretenții de geniu, fără vedetisme, Dan Petrescu, MM Stoica și toți ceilalți au reușit poate cea mai mare surpriză din istoria fotbalului românesc!

Telefonul a sunat joi seara. Un apel fără nume, din cauza unui banal aparat schimbat, ca apel în așteptare plus presiunea închiderii primei ediții. Decizia de a suna mai târziu. Era un număr cunoscut. La câteva zeci de minute, un dialog. Habar nu aveam că va fi ultimul cu o persoană dragă, dar căreia din punct de vedere profesional i-am acordat nedrept de puțină importanță. El era triplu campion național la aviație sportivă, cel mai tânăr comandant de aerodrom, instructor de zbor, pilot de la 15 ani cu peste 1.000 de ore de zbor și unul dintre cei mai, dacă nu cel mai talentat produs al școlii românești de aviație sportivă. Eu îl priveam mereu doar ca pe Mișu. Băiatul mai mic al nașei și verișoarei mele, de care mă lega o relație specială din punct de vedere sentimental…

Mult așteptat, primul meci al naționalei cu Lucescu junior antrenor a confirmat așteptările pe micuțul stadion de țară al lituanienilor. După primele minute, o voce, partizană selecționerului, decretează: „Hai, măi, că s-a schimbat ceva!”. Un dinamovist răspunde amar de undeva din spate, expirând cu năduf, odată cu fumul de țigară: „Parcă e Brașovu” cu Dinamo…”.

Campionatul acesta se încheie pe 11 iunie, dar rezultatele vor fi omologate la săptămâni bune după această dată. Pe vremuri, clasamentele se făceau cu creionul chimic cu mult înainte, acum se stabilesc cu pixul la zile bune după. Practic, ierarhia care va fi decisă în urma rezultatelor de pe teren ar putea și sunt informații că vor fi date peste cap de comisii. Culmea ironiei în

Steaua României agățată pe reverul sacoului. Simbol al lui Dinamo, „împrumutat” și de Rapid, cel mai în vogă antrenor din România își ia târziu o revanșă față de clubul care l-a refuzat, primind distincția cu același nume, Steaua, din mâinile președintelui României.