Mai avem o săptămână până aflăm noua campioană a României. După patru ani în care locul I a mers direct în grupele Ligii Campionilor, acum ne pregătim de preliminarii cu primele două clasate. Cum aproape toată Europa și-a încheiat sezonul intern, deja știm majoritatea adversarelor peste care am putea da în drumul spre grupele Ligii.

Finala Europa League de la București a ieșit atât de bine încât deja visăm la următorul eveniment major. Cât de bine a ieșit? Peste 10 milioane de euro încasări, atmosferă, reclamă, spectacol, dar și câteva probleme

E momentul în care putem demonstra că Bucureștiul nu e doar Capitala câinilor vagabonzi și a gropilor din asfalt. Că e un oraș cu părțile lui frumoase și, mai ales, că nu e păcat că e locuit, cum ne place uneori să ne autocompătimim, ci că e chiar locuit majoritar de oameni civilizați, amabili, primitori. E drept că trebuie să închidem un ochi, dar putem cu celălalt să vedem măcar o dată jumătatea plină a paharului. Am petrecut ieri câteva ore în centrul vechi al Bucureștiului și, pentru prima oară, m-am simțit ca într-un adevărat oraș european. Am avut ocazia să vizitez destule și de fiecare dată remarcam ce ne lipsește. Acum, în premieră, în aceste zile nu mi-aș dori să fiu nicăieri altundeva. Nu i-aș lăsa pe spaniolii care au venit să ne viziteze pentru nimic în lume. Atmosfera din oraș e deja excepțională, colorată în alb și roșu, sunt convins că va fi chiar mai mult decât atât azi, mai ales la meci.

Desfășurare de forțe fără precedent pentru finala Europa League și din punct de vedere al transmisiei televizate. Peste 100 de camere TV vor opera pe Arena Națională mâine,

Sezonul curent este cel mai echilibrat doar prin numărul echipelor, cinci, care mai au șanse la titlu. Ca prelungire a suspansului este însă în media campionatelor de după Revoluție.

Patronul CFR-ului, Arpad Paszkany, a insinuat ieri că Dinamo – „U” Cluj ar fi un meci cu deznodământul cunoscut dinainte și i-a îndemnat pe cei care vor paria bani pe acest meci să opteze pentru un succes lejer al „câinilor”.

Incredibil, dar adevărat, „roș-albii” au fost ținuți în loc în partida cu „U” Cluj de un singur om, Adrian Cristea, cel care a înscris două goluri de nervi că spectatorii l-au luat peste picior

Dacă tot mă acuză Chindia Târgoviște că țin cu Poli Timișoara, pot să le mai livrez o „exclusivitate”: nu țin cu Barcelona. Lesne de înțeles că, în acest context, nu m-a întristat prea tare eliminarea catalanilor din Liga Campionilor. Dar nu pentru că nu țin eu cu ei.

Rămâi fără replică atunci când auzi cum se pune la cale „strategia” la Steaua astăzi, când fără ghilimele ești ridicol să alături cele două cuvinte. Dezarmantă, nu doar prin sinceritatea ei, gândirea patronului, imediat după eșecul cu FC Vaslui. Pe scurt, Gigi Becali a concluzionat că antrenorul pe care abia l-a adus și pe care îl plătește, Stoichiță, a greșit că n-a jucat cum i-a zis lui un alt antrenor, liber de contract și întâmplător rapidist, Șumudică, acesta recomandându-i să joace ca Ilie Stan, adică fostul antrenor, abia dat afară. Dacă n-ați înțeles exact, nu-i nimic, nicio pierdere. Concluzia e mult mai simplă: un club fără prințipuri, carevasăzică nu le are.

Nu trece etapă fără meciuri suspecte la casele de pariuri. Ieri s-au mizat sume importante pe victoria Chindiei acasă cu Râmnicu Vâlcea, inclusiv în momentul în care oaspeții conduceau cu 1-0. Desfășurarea jocului întărește semnele

A fost unul din meciurile acelea care n-ai vrea să se termine niciodată, dar pentru că nu e posibil, măcar să ajungă la prelungiri și lovituri de departajare. Chit că în România să tipărești prima ediție a unui ziar după miezul nopții, iar ea să ajungă și la chioșcuri este mai complicat decât să înțelegi Teoria Relativității. A rezolvat una din probleme Einstein, iar cealaltă Dorel Stoica. Da, Dorel, cel care se apucase de antrenorat la Craiova, fusese trecut pe linie moartă la Dinamo, a fost resuscitat de Dario Bonetti și, uite-așa, Dinamo a ajuns în finala Cupei României.

Nici dacă ar fi plătit primarul Oprescu n-ar fi beneficiat de o campanie electorală mai eficientă ca acum, când la București a sosit trofeul Europa League, iar fix la intrarea în campanie electorală se va juca finala pe Arena Națională. Nici Mircea Sandu nu putea obține o promovare mai bună. Nici unul, nici altul nu au însă un merit deosebit în ceea ce se întâmplă la București.

Cornel Dinu ne-a persiflat când l-am întrebat despre venirea lui Bonetti la Dinamo, spunând că e doar un pasionat de pictură sosit să admire colecția lui Nicolae Badea. La rândul său, Badea a anunțat că de fapt Ciobotariu a inițiat schimbarea de antrenor, iar cumva Bonetti era întâmplător în București. Sau chiar pentru colecția de pictură până la urmă, cine știe? Probabil în SUA, Borcea declara pentru Miami Herald că Bonetti e în București pentru a semna un contract de franciză ca să distribuie shaorma în Italia.

În acest moment, dintre cele cinci echipe care trag la titlu, doar Rapid mai are același antrenor ca la începutul sezonului

Din motive obiective, am trăit meciul Oltchim – Györ pe livetext-ul www.prosport.ro, așa că mi-e mai greu să-mi explic acea revenire spectaculoasă și atât de neromânescă. Inițial, am crezut că e o eroare și am tot dat refresh până m-am convins că scorul e corect. Până la urmă, refresh a dat Oltchim sportului românesc. Am aflat că putem avea și mentalitate de învingători, că putem lupta până la capăt, că putem întoarce un rezultat în fața unei echipe cel puțin la fel de puternice. Chiar și în cazul unei necalificări, câștigurile meciului tur vor rămâne. Sigur că dezamăgirea ar fi mare, poate chiar mai mare, ca Oltchim să nu prindă finala Ligii. Dar indiferent de rezultatul din Ungaria, ne rămâne dreptul de a spera în orice moment că și românii pot mai mult și în sporturile de echipă. Deocamdată mai degrabă în afara fotbalului, dar asta e altă poveste.

Prefer oricând un dialog cu dificilul Mihai Stoica decât o discuție cu vreun plictisit cum sunt mulți în fotbalul nostru. Îi apreciez inteligența, dar îmi pare rău că și-o folosește aiurea. Îi apreciez ironiile, aș fi ipocrit să n-o fac de vreme ce recurg eu însumi adesea la

ProSport a obținut o mărturie care îți taie respirația. Un fotbalist vorbește, cu jenă, dar pe față despre blaturile la care a participat în fotbalul românesc.

Coborând dintr-un X6 cât un apartament, și la spațiu, și la preț, Stoichiță acceptă oferta de a prelua Steaua mai rapid decât ajunge bolidu-i de la 0 la 100 de km/h. Unul din motive – e șomer și trebuie și omul să-și facă meseria, să trăiască din ceva. Marea lu

Dinamo se îndepărtează de titlu, Vasluiul se apropie după meciul direct tranșat de golul lui Yero Bello

Care e diferența între Becali care o jignește în direct la televizor pe iubita lui Mihai Costea și babuinul care o înjură pe soția lui Dani Coman în tribuna din Giulești? Diferența e de audiență și de neaplicare a legii în favoarea primului eventual. E necesar, vital chiar să dispară cei care au transformat tribunele în cocină de porci. Dar la fel de vital e să dispară și cei care au transformat lojele, birourile, emisiunile TV în mizerii.

Au trecut mai bine de două săptămâni de când ProSport și-a declarat public, oficial, susținerea pentru tentativa de curățare a fotbalului românesc. Începută cu sloganul simplu „Jos Mitică! Jos Nașu”, adresat exponenților unui sistem bolnav, campania continuă de atunci zi de zi, cu materiale publicate în ziar, dar și la meciuri și pe Internet.

După ce ProSport a semnalat bătaia de joc din oferta Fan Clubului Echipei Naționale, FRF a reușit să îndrepte situația și, în plus, a ieftinit cotizația.

Totul e pe dos în conflictul de la Rapid și niciuna din probleme nu-și găsește o explicație logică. Coman e pedepsit de club, „suspendat” de galerie, dar iertat cu regulamentul în mână.

La concurență cu meciurile din Liga Campionilor, premierul Mihai Răzvan Ungureanu a avut propriul meci, cu Mihai Gâdea, la Antena 3. Comentariile au curs toată noaptea apoi, oamenii căutând un învingător și la politică, pe sistemul de la fotbal.

Mircea Sandu e la a doua apariție în studioul unei televiziuni în ultima vreme. Prima a fost la Giga TV, ieri a intrat la Money Channel. Știu, nu l-ați văzut, asta era și ideea. Explicabile alegeri, câtă vreme la întrebările serioase refuză să răspundă de mai multe săptămâni. Evident, singurul vinovat e presa, iar Mircea Sandu a făcut o mulțime de lucruri bune, doar că nu „am reușit să conving presa și suporterii”.

După jumătate de etapă de Liga I, doi arbitri ar trebui excluși din activitate, cel puțin un antrenor suspendat vreo câteva etape, iar mai mulți conducători amendați la greu. Asta dacă ne-am luat doar după regulamentele existente și după bunul simț. Pentru că, dacă ar fi să aplicăm duritatea din Legea lui Mitică, toți ar urma să stea ani buni după gratii pentru ceea ce au făcut și au spus în ultimele doar trei zile. Pot paria însă că nu se va întâmpla nimic, deși tot circul se petrece în ograda celui care traduce „Jos!” prin „Exterminare”. Lucrurile vor merge mai departe și, inevitabil, se vor repeta etapa viitoare, când civilizația va fi din nou exterminată o dată cu fotbalul.

Victor Pițurcă și-a schimbat numărul de telefon și cel de la mașină probabil pentru că peste noapte a devenit din Satan

Dumitru Dragomir a trecut ieri pe la spălătorie. A fost albit într-o emisiune specializată altfel în albiri, deci nimic surprinzător aici. Cea mai grea întrebare care i s-a pus a fost „nu pot să fiu ipocrit să spun că n-ați făcut nimic, dar n-ați comis nicio greșeală?” Ceva mai dificilă a fost doar „Ce mai faceți dom Mitică?” Dar asta nu contează, presa are problemele ei, va veni ziua să vorbim și despre ele. Acum constat altceva. E interesant că Dumitru Dragomir a refuzat să intre în emisiune cu mine. Sunt suficient de modest ca să nu îmi imaginez că se teme de mine. Dar în context cu apariția exclusiv la emisiunea de spălat și cu reapariția promisiunii că, vai!, nu mai poate și se retrage, doar-doar mai scade intensitatea contestării, îmi pot imagina un Dragomir speriat. Se bâlbâie când e să dea o explicație față în față, are impresia că în continuare cel ce urlă mai tare câștigă, iar argumetele-i sunt puerile. Ele n-ar fi avut loc decât într-o emisiune de tip „Spală-mă!” Ce importanță are cât de profitabil e ziarul sau câte meciuri am văzut eu pe viu? Mai ales de la omul care falimentează fotbalul și, de jenă, mai poate merge pe stadion doar deghizat eventual în milițian.

Mihai Mironică are dreptate, însă cu o mențiune. Unul din mesajele campaniei noaste este „Jos Mitică! Jos Nașu!”, dar am precizat de la început că sloganul reprezintă nevoia de schimbare a sistemului, nu doar a celor doi. Din păcate, îi pot schimba doar cei care fac parte din sistem. Aparent o situație f

Amicalul dintre UTA și Poli, pus la cale de suporteri, s-a anulat după ce cele două echipe au fost amenințate cu dezafilierea de Dumitru Dragomir.

Destul am pus batista pe țambal! A venit momentul ca ei să arunce prosopul! Vino la meciuri cu batistă albă sau ia-o din ProSport și protestează! Intră pe www.prosport.ro și semnează petiția pentru un fotbal curat!

Euro 2012 va fi o provocare majoră nu doar pentru cele 16 echipe participante, ci și pentru sponsorii oficiali ai competiției. Carlsberg este furnizorul oficial de bere al turneului și și-a prezentat planul de bătaie pentru Polonia și Ucraina.

„Sunt un norocos”, se aude din filmul de prezentare, după care Peter Schmeichel intră în sala plină cu ziariști din întreaga Europă, chemați la Copenhaga la evenimentul

NU e o campanie ProSport. O spun răspicat, deși poate mi-ar plăcea să fie, „Jos Mitică! Jos Nașu!” nu e o campanie ProSport, e o campanie a tuturor românilor sătui de felul în care e condus fotbalul românesc. Nu știm câți sunt ei astăzi, poate se va face un sondaj, până atunci ne permitem să

Pentru că e abuzivă… Pentru că permite prea multe abuzuri și ne lasă prea puține drepturi… Pentru că este specifică doar unui stat polițienesc… Pentru că lasă loc de interpretări… Pentru că permite ca instituții ale statului să fie la cheremul unor șmecheri de moment… Pentru că ne-am săturat să vedem oameni bătuți aiurea, deci NU vrem violență… Pentru că vrem să ne simțim liberi și pe stadion… Pentru că nicăieri nu e interzis să strigi JOS…

Pentru că E NEVOIE DE ORDINE pe stadioane, dar nu suntem LA ORDINELE lui Dragomir, Sandu sau alt conducător de conjuctură!

Din toate aceste motive, încercăm să schimbăm Legea 4/2008, devenită Legea 10/2012, astfel încât să ne respecte drepturile, obligându-ne să respectăm drepturile altora.

Ne vom folosit de toate drepturile cetățenești în inițiativa asta, dar avem nevoie mare și de sprijinul vostru.

Rămâneți pe ProSport

Să încercăm să înțelegem strategia lui Pițurcă. Măcar cea exprimată public, pentru că prea rar ceea ce se spune este și adevărul.

ProSport și-a asumat de mulți ani postura de critic al FRF în general, respectiv al președintelui Mircea Sandu. În ciuda acestui fapt, și de această dată am încercat să reflectăm, așa cum e firesc, ultimele gafe ale Federației cuprinzând și poziția lui Mircea Sandu. Așa cum face însă de mai multă vreme, Nașu se ascunde. Nu răspunde. De frică? De jenă? Gafele comise doar în ultima vreme ar impune și frică, și jenă, dar și o demisie.

Habar nu am dacă la ora asta Ilie Stan e demis, mai stă un meci sau zece ani la Steaua. Nu că nu știu eu, dar e posibil ca în ultimele cinci minute să se fi schimbat decizia de-atâtea ori că nu am cum să știu. Sau să fi fost valabile toate trei variantele, de câte două ori fiecare, în cele cinci minute. E cel puțin la fel de mare nebunia să comentezi niște simple nebunii. Pierdere de vreme. Mai util de studiat, de către psihiatri mă gândesc, este ce se întâmplă în capul înt