Două subiecte dezvoltate de ProSport peste care am trecut val-vârtej, chiar cu o strângere de inimă. Despre noul Colț Alb, Valentin Costache, iar celălalt despre transferul în a doua ligă olandeză a fostei „perle” a […]

În spatele întrebării care a țâșnit de pe buzele câtorva oameni din fotbal – „oare câți fini o mai avea familia Reghecampf în fotbal?” – stă camuflată surprinderea, uluiala că poate încerca cineva un monopol […]

Ne-am întors în timp, parcă retrăim vremurile de acum trei decenii și jumătate. Tocmai ce fusese desemnat fotbalistul anului, și Marcel Răducanu o zbughea afară și pentru aproape două decenii ieșea din toate anuarele fotbalului […]

E ca un făcut. Parcă e un blestem

Nu picați în capcana de a vă pune această întrebare pentru că veți da din colț în colț după un răspuns. Le e încă dator fotbalul nostru lui Marica, Bourceanu ori Mutu sau viceversa? Să […]

Cei doi giboni care fac reclamă din poala Moșului unui lanț de magazine și ne îmbie să cumpărăm echipamentul echipei naționale sunt de fapt magneții care să ne atragă către turneul final din Franța? Nu, […]

Bucățică ruptă din trecerea lui Contra la Getafe, și în alegerea lui Gâlcă a precumpănit eticheta de om al casei. Știa rostul, nu era un nume picat din Lună pentru fani. Doar jucase patru ani […]

Reghecampf confirmă: în fotbalul nostru domnește dictatura jucătorilor. Nu e după facultăți, cum ar zice Moromete, adică școala, blazonul, priceperea antrenorului, ci după cum are chef jucătorul. Importante sunt nu detaliile, ci chichițele din categoria […]

Mașinăria de zvonuri de la Cluj azvârlea pe piața microbiștilor vestea că CFR își va recăpăta cele șase puncte penalizare, iar comunicatul de la TAS va sosi degrabă. În două, trei zile, nu mai mult. […]

Știre seacă de pe fluxul media. Dinamo își face iarăși stadion

Unde a dispărut oare compania Generalului mai bine de un ceas din remiza băftoasă de la Bologna? Tricolorii au părut în vână, au afișat și ceva tupeu în patria fundașilor nu mai mult de zece […]

Răspunsul la întrebarea ce caută oare Achim, Ivan sau Hora în lotul lărgit al naționalei poate că îl aflăm tot dintr-o întrebare: Torje, Prepeliță ori Keseru chiar vi s-au părut niște monștri sacri ai reprezentativei […]

Da, poate că până la urmă steliștii – prin portavocea Chipciu – au dreptate atunci când îndreaptă tirul pe delegarea brigăzii de la meciul de la Cluj. Era de ocolit desemnarea centralului George Găman de […]

Legendarul Steve McQueen a întărit în mai multe rânduri că e una dintre replicile sale preferate: Un tip cade de pe un bloc cu mai multe niveluri și până să se prăbușească pe pământ era […]

Am încercat să țin pasul cu numărătoarea. În primele zece minute ale meciului de de duminică de la Ploiești comentatorul de la Digi Ionuț Angheluță a apelat de vreo nouă ori la sintagma „teren foarte greu” sau variațiuni pe aceeași temă. M-am lăsat păgubaș. Probabil că până la sfârșitul partidei și la analizele sportive de după ultimul fluier al arbitrului să se tot fi pomenit de o sută, de două sute de ori condiția „deplorabilă” a gazonului.

Alibiul picat la țanc. Suportul detaliilor salvatoare de care s-au agățat mai ales steliștii. Vezi, Doamne, echipa mai rafinată tehnic. Aceeași echipă „tehnică” n-a făcut însă altceva decât să se târască meci după meci

În afara celor vreo zece milioane de euro anticipate – deja împărțite și ca și păpate – naționala nu se va alege cu cine știe ce de la viitorul turneu final din Franța. Nici echipa, […]

Ne-a cam luat valul entuziasmului după vestea bună sosită de la UEFA și am uitat de fapt de unde am pornit și, mai ales acum când deja miroase a meci, cu cozi la bilete și dileme despre orarul metroului, am ocolit o întrebare: joi seara în tribune vor fi și mardeiașii îmbrăcați în negru și-și ziceau suporteri ai lui Dinamo și ai Stelei care s-au încăierat la Budapesta? Doar pentru acea smardoială ca între interlopi de cartier ne-a potcovit UEFA cu un meci cu porțile închise, nu? Ce jenant, câteva mii de fani ai naționalei și-au procurat tichete virtuale pentru ca alde Torje și Chiricheș să nu se mai simtă părăsiți în goliciunea tribunelor și să se mai șteargă din ultima impresie lăsată de cele două găști arțăgoase în dubla cu Ungaria și Grecia.

Și la alții e cam ca la noi. N-ai echipă de club, nu-ți fă iluzii ca-ți vine vreo telegramă de convocare la națională. După unii cârcotași – sau doar cu picioarele de pământ? – marocanul […]

Cineva, n-aș vrea să greșesc, parcă era Gabi Balint, făcea o remarcă după o miuță între steliștii de odinioară. Care cu burtă, care cu început de chelie… Doar Pițurcă era neschimbat. Aceeași chică pana corbului, suplu, tras prin inel, să-ți vină să-l legitimezi din nou. Peste decenii poate doar un rid ici, colo.

În fugă, trei observații pe marginea dublei naționalei cu Ungaria și Grecia. 1.Din naivitate, din suficiență, am încălcat o regulă nescrisă care măcar ținea locul criteriilor de selecție. Cine se transferă în Golf nu mai […]

A devenit deja o regulă. Cum bate la ușă câte un meci cu Ungaria, toată lumea se implică destoinic și caută cu sârg un nou jucător providențial. Caută sau inventează un alt salvator al nației, […]

De acord, toți vorbim aceeași limbă. Cum dai cu ochii de un început de frază în care apare și numele lui Rădoi sau peste o dezbatere TV cu același subiect nu mai nimerești să întorci […]

Gata, am prins ritmul. Nicio săptămână fără un linșaj și un linșat. După Papp, i-a venit acum rândul lui Colțescu. Dacă ar fi să mă întrebați pe mine, trist e că se vor găsi iarăși […]

Stăruie și acum aceeași senzație de pe vremea în care se apropia clipa când trebuia să dai socoteală profesoarei de română pentru lectura obligatorie a clasicilor. Nimic, niciun pasaj din reportajele și drumețiile lui Sadoveanu ori Vlahuță, nimic nu se compară cu niște note de călătorie din lumea fotbalului citite pe furiș de vigilența părinților. „Ca mâine bate la ușă examenul…”

Nu cred că mai vedem azi un reportaj după un meci în București sau la Botoșani în care să nu dăm pe drumul dintre vestiar și autocar peste puști ciorchine la vânătoare de un autograf ori de un selfie. Nenea Mirel, vă rog eu, doar o secundă… Domnu” Vali Lazăr, vreau și eu o poză… Cine mai știe cât ar valora mâine o fotografie ori un autograf? Odinioară, ne puneam bunicile să ne coasă degrabă un număr 8 decupat pe tricou înainte de a o zbughi la miuța încărcată de semnificații din curtea școlii. Azi sunt Dobrin! Acum nu se mai coase numărul 8. Se ștanțează. Inclusiv numele deasupra pe tricoul original.

Iarăși sunt iminente transferurile lui Alibec și De Amorim la Steaua. La fel de iminente precum o săptămână în urmă, acum o lună ori vara trecută. Aceeași ciorbă reîncălzită într-una dintre cele mai searbede și veștejite campanii de transferări din ultimii ani. Asta pentru că li s-a dus vestea prin lumea largă patronilor cărpănoși de la noi care dau jucătorilor țeapă după țeapă, iar de afară nu-și mai face curaj să apară nici măcar un aventurier cu CV umflat. De tipul: a crescut la juniorii Ajaxului. Ori ai Benficăi. În România, spun cei deja plecați, în cel mai fericit caz salariile se plătesc cu (mare) întârziere, de cele mai multe ori nu se mai plătesc deloc. A devenit deja o încercare temerară să ții socoteala proceselor pe rol la TAS.

Nu, nu bombăniți și luați-vă gândul de la abordarea clasică a înșelătorului 2-0 care poate fi întors din drum. Oricât ar pune umărul chiar și Papp, bramburit precum în finalul primei reprize din tur, Trencin […]

A ajuns un șablon iritant, păgubos, gard în gard cu cugetarea hazlie „și-au dorit mai mult victoria”. Dai nas în nas cu stereotipul atunci când microfonul soarbe vorbele lui Halep ori, iată, ale lui Rădoi.

Nu prea mai e loc nici măcar de un strop de optimism. Cariera lui Chivorchian la FRF e practic încheiată. După cadența de melc epuizat cu care se consumă azi anchetele și termenele de judecată, […]

N-ai de ce să stai prea mult pe gânduri dacă ești întrebat ce o recomandă pe Steaua încă o dată principală favorită la titlu. Doar a pierdut și campioana câteva piese grele. Răspunsul e floare […]

Ipoteză nu tocmai fantezistă. Doar i s-a întâmplat și lui Cristi Tănase, care a pățit-o în returul cu Ludogoreț. Dacă și Raț se rupea la Belfast în primul sfert de oră de joc cine altcineva primea atunci toate castanele dacă nu tocmai medicul echipei naționale Pompiliu Popescu?!

Noul proiect Dan Petrescu la ASA pare mai degrabă un picnic încropit în fugă, cu ochii pe ceas și pe cer între două ploi scurte de vară. Și nu e vorba de răgazul solicitat și prelungit de antrenor pentru a oferi un răspuns. După cum nu e vorba în propoziție nici despre ezitări, semne de întrebare, căutări, altmineri de înțeles la orice om cumpătat care nu se aruncă orbește cu capul înainte în necunoscut. E musai să admitem că ASA de acum e o mare necunoscută. Atunci însă când ți se îndeasă în brațe senzația stăruitoare că de fapt ți se face o imensă favoare că îți e antrenată echipa îți cam vine să te lași păgubaș.

Nu cred că e meci la care să nu bombănim pe seama arbitrajului. Orice ar fi un nod în papură tot găsim. Arbitrul a scos prea repede cartonașul galben… Sau l-a scos prea târziu. A fost ofsaid. Ori nici pomeneală de ofsaid. Cârcoteala face parte din fișa postului microbistului. Suntem milioane de arbitri și milioane de antrenori. Cei mai mulți dintre noi nu vom apuca însă vreodată să arbitrăm o partidă de fotbal. Nici măcar de categoria județeană. Pentru enervant de banalul motiv că nu avem un carnet de arbitru. Una dintre regulile de fier ale football-ului. Așa că rămânem cu bombănitul.

Două observații pe fugă: 1. Până la urmă, mai pe ocolite, revolta lui Hagi a primit totuși satisfacție acolo unde de fapt contează. Pe gazon. Nu în birourile LPF, nici în cele ale administratorilor judiciari. […]

Prima noastră ligă poate răsufla ușurată, are acum un motiv în plus să se calmeze. Arabii l-au reconfirmat pe Pițurcă. Asta-i mai lipsea campionatului: să revină acasă și fostul selecționer. Și așa mătrășirea lui Reghecampf […]

Se încumetă cineva să propună o revelație a acestei jumătăți de campionat care să nu sară însă de 22-23 de ani? O replică de-acasă a lui Florin Andone, să zicem. Poate Bumba, poate Vătăjelu și lista rămâne deschisă… Cam fluieră vântul printre speranțele noului val, iar ce se aude dinspre Mogoșoaia nu sunt altceva decât suspinele selecționerului de la tineret, până una-alta, miercuri la ora 13 era Cristi Dulca.

Tocmai se încheiase un meci de-al Concordiei acasă. Una dintre camerele TV a făcut șpagatul în parcarea auto rezervată jucătorilor de lângă stadionul din Chiajna. Parcarea era înțesată ochi numai cu bolizi de lux. Un expert auto ar fi putut certifica fără niciun efort că nu era mașină cu o cotă de piață sub 25-30 de mii de euro. La urma-urmei nimic ieșit din comun. O parcare ca oricare alta din preajma stadioanelor de A. Da, o uriașă discrepanță între ce se întâmplă dincolo și dincoace de poarta stadionului…