Pompier de serviciu

Jos pălăria pentru declarația lui Gheorghe Chivorchian, propusă chiar pe gazonul din Urziceni în timp ce echipele luau drumul vestiarelor.

„A fost ofsaid la golul nostru anulat și nu se putea dicta penalty la căderea în careu a lui Pădurețu!”. În doar două tușe, oficialul timișorean a lipit eticheta arbitrajului lui Deaconu. Evaluare la cald, fără sute de reluări din toate unghiurile posibile, fără dezbateri și impresii schimbate la mobil. Sâmbătă, Chivorchian a intrat în uniforma pompierului de serviciu, un voluntar care să stingă vâlvătaia ațâțată de delegarea lui Deaconu.

Despre asta era vorba, cum să nu-și înceapă mandatul noua echipă parașutată în piscul CCA cu un călcat în străchini?! A treia nominalizare la rând a lui Deaconu la un Urziceni – Timișoara nu putea să nu-i dea benzină la pompă lui Iancu. Cum naiba se întâmplă ca mereu catalogul să se deschidă întâmplător tot la pagina cu Deaconu? Măi să fie… Chiar nu mai avea nicio relevanță dacă delegările erau moștenirea lăsată de Huzu și compania. Avram putea corecta totul din mers, cu o banală rocadă. Precum în „Incoruptibilii” cu Kevin Costner, unde jurații au fost mutați dintr-o sală în alta. Așa au ajuns cei chemați pentru un viol să se pronunțe la condamnarea lui Al Capone. Avram însă n-a amestecat cărțile și probabil că s-a și amuzat după meci. Din arbitrajul lui Deaconu și teoria conspirației, lui Iancu nu-i mai rămăsese să ia foc decât din primul cartonaș galben „șmecheresc” arătat lui Alexa. Cu orice alt arbitru, un flecușteț uitat în minutul 90. Doar Chivorchian a uitat că a fluierat Deaconu.