După euforia finalei, Ploieștiul își cinstește eroii și-și filtrează liderii. Florian Walter va fi doar sponsor, iar la timonă se va afla tandemul Capră-Crângu. Pe primul nu-l cunosc, pe al doilea l-am întâlnit o singură dată, într-o ipostază onorantă pentru el, când încerca să salveze din mâinile jandarmilor niște suporteri înșfăcați aiurea, pentru o vină care nu exista.
Fac abstracție de biografiile romanțate ale celor doi, plecând de la premisa că niciun om care a ajuns astăzi să aibă bani la patruzeci și ceva de ani n-a cântat în corul bisericii la douăzeci. Dan Capră și Andi Crângu s-au descurcat cum au putut și probabil că astăzi realizează ce generoasă a fost viața cu ei fixându-i la cârma unei echipe cu asemenea capital de simpatie. Luni, dl. Capră și-a început cariera publică de om de fotbal printr-o frază memorabilă rostită la sport.ro. Spunea noul lider ploieștean că pentru Bokila dorește trei milioane de euro. Dacă într-adevăr va lua această sumă, atunci înseamnă că Petrolul dă tun după tun, și după cele trei milioane de la autoritățile locale mai ia încă trei pe atacantul pe care n-a plătit nici măcar a zecea parte din această sumă.
Dacă însă nu va lua atât, iar dl Capră a vehiculat suma doar pentru a-i face să se grăbească pe potențialii cumpărători care oferă în jur de un milion și un pic, înseamnă că vânzătorul a greșit domeniul. Spre deosebire de alte activități practicate de domnia sa în decursul vieții, fotbalul e o chestiune ale cărei repere financiare sunt destul de clare. Aici nu prea merge cu supralicitarea, peisajul e plin de specialiști care, când aud de astfel de prețuri, întâi verifică dacă au auzit bine, iar apoi încep să zâmbească. Povestea asta cu trei milioane pe Bokila e la stadiul de zâmbete, dar în curând riscă să ne facă să ne prăpădim de râs.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER