De fapt, pentru noi totul s-a terminat în minutul 8, când am primit acel gol marcat de Lens, cu capul din afara careului. Stați liniștit, domnule Csaba Asztalos – mereu îmi vine să vă spun George Astaloș, ca poetului și dramaturgului stabilit la Paris – nu e nici o aluzie rasistă în titlu, e doar o întîmplare veche de mai bine de treizeci de ani, pe care o voi povesti imediat.
Să fi fost undeva prin 1979, sau poate prin 1981, când, la un meci de Divizia B, pe stadionul Tinetretului din Craiova, într-un matineu duminical, unul Cioară de la Electroputere a marcat într-un meci cu Autobuzul, sau poate cu Metalul, e mult de-atunci, un gol cu capul din afara careului de 16 metri! S-a bătut corner de pe partea stângă nu foarte tare și acel Cioară, fundaș stânga, a venit ca un bolid în colțul careului mare și cu o lovitură de cap năprasnică, de pe picioare, a trimis direct sub bară!
De atunci și până astăzi n-am mai văzut așa ceva! Au fost goluri din propria jumătate, chiar din propriul careu, din degajări ale portarilor, dar gol cu capul de la așa o distanță n-am mai pomenit! Cu atât mai puțin la un asemenea nivel, unde apărările sunt lucrate la amănunt, iar portarii fac din ce în ce mai rar prostii epocale! De la acel gol stupid și antologic din minutul 8, echipa României a fost victimă sigură. Ceea ce știm noi în acest moment este să ne apărăm organizat, nu foarte departe de poarta noastră, ca să nu ne dezvăluim lentoarea unora dintre fundași. Dar în nici un caz nu știm, dacă suntem conduși, să ne ducem peste adversar. În asemenea situații ne deschidem prea mult și dăm prilejul unei echipe cu aripi rapide, ca Olanda, să ne dea cu terenul în cap.
Într-adevăr, arbitrajul a fost prost și în multe faze în defavoarea noastră. Dar faza penaltyului făcut (sau nefăcut?) de Tamaș nu s-ar fi produs niciodată la un scor egal sau favorabil nouă. Gabi n-ar fi stat așa departe de adversar, nu s-ar fi dus atât de sus și nu i-ar fi dat rapidului olandez posibilitatea să-și valorifice principala calitate, viteza. Dacă scorul ne era favorabil nu luam niciodată nici golul patru (mai degrabă ofsaid!). N-am fi fost atât de desfăcuți, am fi stat mereu strânși în acea structură de arici galben despre care scriam acum câteva zile, la Istanbul.
La echipa noastră națională, cu jucători de o calitate sub cea a adversarilor de primă mână, cu fundaș dreapta improvizat din stoper și cu portar pe care-l vom aștepta să se maturizeze până când îi va albi părul, n-ai voie să faci asemenea greșeli. Înainte de meci, Gică Popescu, de la înălțimea experienței sale în fotbal, a spus că avem șanse doar dacă jucăm organizat în apărare și plecăm pe contraatac. Dar la 1-0 pentru ei, ce era să facem, Gică? Singurul lucru bun era să fi evitat primirea acelui gol de care ne vom aminti multă vreme.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER