Devenit Oltcit în comparație cu Bentley-ul conjugal, agramat și habarnist în privința mușchilor sternocleidomastoidieni, Pițurcă are cu totul altă menire decât să fie câte ceva din toate astea. El are menirea de a câștiga meciurile cu Turcia și Ungaria de la începutul lui septembrie, de a duce echipa națională la baraj și de acolo în Brazilia.
Îi va fi foarte greu, fiindcă de-a curmezișul îi stă Steaua. Echipa care trebuia să-i fie de cel mai mare ajutor în calificări îi creează cele mai mari probleme. Probabil că în subconștient selecționerul, care în acest moment n-are cum să alcătuiască o garnitură rezonabilă fără măcar patru-cinci steliști, speră ca aceștia să fie profesioniști până la capăt, să lase pe tunelul umbros din Ghencea îndoctrinarea anti-Pițurcă de la club și să transpire, împreună cu extra-steliștii, pentru calificare. Cu promisiunea că nu se vor întoarce obezi după săptămâna fără sucuri pe care o vor petrece la lot.
În rest, Pițurcă nu numai că n-are atacanți, dar n-are nici teren. Marica, Stancu și Marius Niculae s-ar putea să-și găsească echipe și să aibă câteva meciuri în picioare. Toate acestea sunt cu putință să se întâmple, însă ca Arena Națională să aibă un teren decent până peste o lună și ceva, e aproape imposibil. Halul în care a arătat Toloaca Națională la Dinamo-Vaslui, plus densitatea de meciuri din săptămânile viitoare, scad speranțele unui gazon uman.
Sigur că există stadioanele din Ploiești, Cluj sau Piatra Neamț, dar ar fi păcat. O dublă Turcia-Ungaria pe Arena Națională ar aduce o sută de mii de oameni lângă tricolori, adică un avantaj imens. Dar, dacă terenul va fi tot mizerabil, varianta plecării în altă parte are toate justificările din lume. Ar fi cea mai clară, dar și cea mai dureroasă dovadă că habar n-avem să îngrijim lucrurile pentru care ne-am zbătut atâta. Arena Națională cu gazonul de acum e ca un castel care are pe jos rogojini împletite din râme moarte.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER