Penalty de regret

Nu e nici o eroare, de data asta titlul consacrat de rubrică seamănă cu titlul de editorial. Seamănnă și doare, pentru că fotbalul românesc a trecut pe lângă o mare performanță.

Când Arpad Paszkany își savura la propriul post tv succesul celei de-a doua minuni românești de la Liberec (felicitări CFR pentru dubla victorie!), Ousmane Ndoye tocmai rata acel penalty blestemat, care ar fi trebuit să ducă Vasluiul spre grupele Champions League. El, care de obicei rupe poarta, a dat slab, îngrozitor de slab și de previzibil. Acolo a fost declicul, acolo, în acea fază, Vasluiul trebuia să concretizeze pe tabelă ceea ce se întâmplase până atunci pe teren.

Păcat de bijuteriile lui Sânmărtean, păcat că voleul lui Stanciu din prima repriză n-a fost gol, păcat că, păcat că, păcat că….. Până la golurile lui Kuyt din final, cel mai bun turc în 160 de minute fusese portarul Volkan, ceea ce spune enorm despre dubla manșă.

Să mai spunem că Vasluiul a suferit șocul plecării lui Wesley? Să mai spunem că Dirk Kuyt are peste 3 milioane pe an? Să mai spunem că Fener îi mai are pe Sow, pe Krasic și se pregătește să-l ia pe Gomis? Nu! Să ne rugăm doar ca sorții să-i dea CFR-ului un adversar mai ușor decât Fener, fiindcă în momentul de față nici o echipă românească nu poate atinge acest nivel.