Înainte de Sankt Jakobs a fost Ilie Oană. Doar cu 48 de ore înainte. Steliștii încă nu plecaseră către Elveția și au avut prilejul să vadă lecția de cinism greu digerabil aplicată de timișoreni la Ploiești. Probabil că după ce Nuno Claro a stat minute întregi pe jos și a venit fluierul final de 0-0, băieții lui Reghe s-au bucurat. Petrolul, și-așa cu destule lungimi în spate, se împiedicase de încă o buturugă mică, iar Route 25 părea parcă și mai drept.
După întâmplările din ultimele minute de la Basel, e de bănuit că astea au fost singurele învățăminte trase de Tătărușanu și ai săi. Deși rezultanta din clasament a meciului lui Contra le-a convenit, e aproape imposibil de afirmat că a existat cineva, chiar și dintre beneficiarii direcți, care să nu se revolte puțin la acea demonstrație de antifotbal a Timișoarei, cu mingi bubuite, jucători tăvălindu-se ca găinile tăiate prin iarbă și cu tot arsenalul de șmecherii care transformă fotbalul într-o comedie proastă.
La Basel, Steaua a marcat repede și n-a tras de timp nicio secundă, deși a avut pe tabelă un scor izbăvitor timp de peste șaptezeci de minute. Fundașii lui Reghe nu bubuie, ci ies cu mingea la picior, înfruntând riscul de-a o pierde. Nu există FOCUL LA EI, nu se stă trei minute pe jos după un fault care n-a fost, Tătărușanu repune scurt, pentru construcție. În minutele de prelungire Tănase pasează, în loc să țină mingea, să ceară faultul și să se ridice de jos la expirarea culoarului de zbor al avionului de întoarcere. În mod de-a dreptul inexplicabil pentru Șunda&his boys, dar și pentru noi toți, deși mai sunt câteva zeci de secunde până la fluierul izbăvitor, în jumătatea proprie sunt doar vreo trei tricouri bleu ciel. Șunda, din opera căruia steliștii ar fi trebuit să conspecteze și să-și însușească măcar câteva aspecte esențiale, ar fi zidit careul propriu cu fundași, punând mijlocașii pe post de mortar și atacanții în loc de horn, iar autocarul ar fi fost parcat, pentru orice eventualitate, în poartă.
La Ploiești s-a strigat RUȘINE! RUȘINE!, însă destinatarii, care au păcălit fotbalul, au ieșit de pe teren cu scopul îndeplinit. La Basel, jucând bine, pe alocuri excelent, Steaua a plătit tribut naivității de a nu ști să tragă de timp măcar puțin, decent și eficace. Dacă ar fi știut, acum ar fi avut încă două puncte în clasament, iar sufletul i-ar fi fost despovărat de regrete.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER