Așadar, Ștefan Ciobanu, fotbalistul care și-a mărturisit păcatul de a fi evoluat în blaturi, nu e suficient de mare ca să vorbească. I-a spus-o direct, în conferință de presă, Mircea Sandu. Care, fără îndoială că e mai mare decât el, minusculul, perifericul, insignifiantul Ciobanu.
De fapt, ce spusese Ciobanu? Că da, a participat pe post de amorsă la niște meciuri cu rezultatul dinainte cunoscut. N-a zis care erau meciurile, când au avut loc, dacă erau pentru pariuri, pentru promovarea sau pentru retrogradarea cuiva. A făcut-o difuz, ca pe o acceptare a unei realități. Parcă mai contează când, cum și cu cine?!
Acele meciuri n-au avut loc în întreceri întâmplătoare, ci în competiții patronate de LPF sau de FRF. Nu numai că nimeni nu s-a sesizat, dar aflăm cu stupoare că, dacă a dat doar 3 goluri pentru paișpe echipe, conform declarației prezidențiale, Ciobanu n-are nici un drept să vorbească.
În următorul Comitet Executiv, FRF va trebui să stabilească anumite standarde. Ce condiții trebuie să întrunești pentru a avea dreptul să te exprimi. De la câte goluri marcate în sus declarațiile tale contează. Dacă e obligatoriu să fi câștigat vreun trofeu continental sau să fi fost selecționat în Echipa Lumii ca să ai dreptul la cuvânt. Acum vreo zece ani, când cu celebrul blat Ceahlăul-Dinamo, în faza de instrumentare a cazului, când, conform geopoliticii acelui moment, avea chef să taie capete pentru a câștiga credibilitate, Mircea Sandu a afirmat public că un internațional în vogă i-a vorbit despre cacealmaua la care tocmai participase. Ă‚la da, era internațional, putea să vorbească, mai ales că declarația lui servea argumentelor numărului unu de la FRF. Acum, în plin sechestru, taman când procurorii se fâțâie pe coridoare, se trezește neica nobody Ciobanu să-și aducă aminte de unii care l-au pus să blătuiască! Băgați-vă mințile în cap, adunați selecții, că sunt blat sau nu, nu contează, și puneți-vă fermoar la gură! Sssssttttt!
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER