S-a creat curentul că Victor Pițurcă nu e înghițit de multă lume. Că presa îl face praf în orice situație, că-i zice „du-te învârtindu-te”, că unii îl acuză de breton, că alții îi spun Satana sau, după caz, Vica. Că a contribuit la uciderea Craiovei, că e limitat, că nu vorbește nici o limbă străină.
Nu pentru asta trebuie judecat, ci pentru cum selecționează și cum pregătește echipa națională. La meciul cu Uruguay a făcut-o foarte bine și mai ales pe parcursul meciului și-a dat seama ce se întâmplă. Nu e ușor să iei gol în minutul 2 și să ai în față o echipă precum a Uruguayului. Apoi trebuie să te prinzi că perechea de mijlocași centrali nu merge și să reacționezi. În fine, la pauză trebuie să știi ce să le spui, pe cine să bagi și cum să abordezi un adversar cu un atac letal, însă cu o apărare discutabilă.
Pițurcă și-a făcut bine lecțiile și, cel puțin până la următoarea acțiune, vom trăi cu speranța că echipa națională are și prezent, și viitor. Și, ca orice elev care-și face bine lecțiile, a primit notă mare de la majoritatea specialiștilor care au comentat remiza cu Uruguayul.
O apreciere în plus merită spusele lui Cornel Dinu. Vorbind frumos despre selecționer și despre echipa națională, Mister a dovedit că nu e o persoană resentimentară, ci un spirit lucid. Să spui că a fost cel mai bun meci al echipei naționale din ultimii 5-6 ani e egal cu a aprecia și munca antrenorului. Înseamnă să fii realist, să nu cauți nod în papură, să lauzi ce trebuie lăudat, așa cum altă dată ai criticat ce a trebuit criticat. A fi rațional și lipsit de ranchiună înseamnă a te respecta pe tine însuți.
Echipa națională are nevoie pe mai departe de un selecționer viu, așa cum a fost miercuri seara Victor Pițurcă, și de un analist de competența lui Cornel Dinu, înzestrat cu fair-play-ul de a aprecia și de a critica fără să țină seama de conflictele din ultimii ani. Dar mai ales are nevoie de seri precum aceea de miercuri, pentru că doar momentele bune adună toată lumea sub același steag.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER