Cine a pus ciunga pe clanță?

În absența vorbelor, care, după ultimul mercurial costă spre 10.000 de euro, se bănuiește că miercuri spre amiază Pițurcă a mers în vizită la Becali doar ca să mai împace o dată taberele care păreau deja împăcate.

Becali, de-o parte, iar pe de alta pumnul de fier al unei peluze închipuit și pamfletare care, în august 2010, în România, nu pricepe de ce nu e pisoar cu senzori în Ghencea, neon pe alei și, o replică după filmele clasice, care, mă-ta, mi-ai pus gumă sub scaun?… Ca să se facă înțeles de toată lumea, presă, telespectatori, cititori, Pițurcă n-a avut nevoie de vorbe. Mesajul azvârlit din fugă, prins într-o frântură de imagine, era limpede: hai sictir! Tuturor. Rostit cu gesturi largi, teatrale, cu lehamite și cu sprincenele țuguiate de scârbă.

Adică Pițurcă. Pițurcă de ieri și de azi. Un hâtru se întreba dacă nu cumva acel comunicat – chiar scopul vizitei în bârlogul lui Becali – a fost scris chiar de către Pițurcă. Să nu-l suspectăm totuși chiar de atâta umor.                                 În loc să-și propună să fie altceva, câte puțin din Pleșu sau din Dinescu, era recomandabil ca un comunicat de presă al acestei asociații a suporterilor să fie exact ceea ce trebuia să fie. Un comunicat. Sec și rece. Cu subiect și predicat, cât să priceapă de fapt lumea ce-i doare pe ei. Că s-a urcat iarăși Becali pe Maybach după prima victorie acasă din noul sezon și a trăncănit pe la mai multe televiziuni. Acolo, unde, nota bene, s-a luat de guler cu toată lumea în încercarea de a ne convinge că Onicaș a avut dreptate atunci când i-a anulat Craiovei golul care, poate, închidea meciul. Becali nu se bătea nici pentru vreun teren, nici pentru vreo fermă agricolă. Se bătea pentru Steaua. Despre asta era vorba în propoziție. Dar cum să-i reproșezi lui Becali așa, direct, pe șleau și să nu te faci de râs? Te ascunzi după un comunicat-pamflet cu neoane, pictoriale cu neveste și ciunga de sub scaun. De ce să-l lași să se facă singur de poveste, nu?

Mihai Ciucă